Georgescu Dragos
România a fost din nou zguduită de mișcări tectonice în cursul zilei de luni, 28 iulie 2025. Două cutremure distincte au fost înregistrate pe teritoriul țării, unul în cursul amiezii, în județul Dâmbovița, iar celălalt, spre seară, în cunoscuta zonă seismică Vrancea. Deși niciunul dintre cele două evenimente nu a fost de intensitate mare și nu au existat pagube sau victime, ele reconfirmă activitatea tectonică persistentă de pe teritoriul României. Specialiștii în seismologie avertizează că astfel de mișcări, chiar dacă aparent nesemnificative, pot semnala o acumulare lentă de tensiune tectonică.
Două cutremure în România. Ce magnitudine au avut și unde s-au resimțit
Primul seism al zilei a avut loc în Muntenia, județul Dâmbovița. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), cutremurul a fost înregistrat la ora 12:22 și a avut o magnitudine de 2.3 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la o adâncime de 30,8 kilometri și nu a fost resimțit la suprafață de populație. Deși pare minor, acest eveniment seismologic atrage atenția asupra faptului că și alte regiuni decât Vrancea pot deveni active din punct de vedere tectonic.
Al doilea cutremur al zilei, produs la ora 20:44, a avut loc în zona seismică Vrancea, epicentrul fiind localizat la o adâncime de 90 de kilometri, tipică pentru această regiune. Magnitudinea înregistrată a fost de 3.4 grade pe scara Richter. Chiar dacă nu a fost un seism major, acesta a fost perceput slab în mai multe localități din jur. Printre orașele aflate în apropierea epicentrului se numără Focșani, Sfântu Gheorghe, Buzău, Brașov, Bacău și Bârlad.
Zona seismică Vrancea este cunoscută drept epicentrul celor mai importante și frecvente mișcări tectonice din România. Situată la intersecția mai multor plăci tectonice, această regiune este responsabilă pentru cutremurele de adâncime intermediară care pot afecta întreaga țară și, uneori, chiar și regiunile învecinate. Vrancea este monitorizată constant de INFP printr-o rețea de senzori de înaltă precizie.
Activitatea seismică din 28 iulie nu este o excepție, ci parte a unui tipar geologic cunoscut. Specialiștii consideră că astfel de cutremure sunt firești în acest context tectonic și că monitorizarea lor continuă este esențială pentru prevenție și înțelegerea evoluției tensiunilor din scoarța terestră.
În ciuda faptului că magnitudinile sunt reduse, aceste seisme pot reprezenta semnale timpurii ale unor acumulări de stres geologic. De aceea, în pofida lipsei efectelor vizibile, fiecare eveniment este analizat atent de echipele de cercetare ale INFP.
Dâmbovița, o regiune cu risc mai puțin cunoscut
Cutremurul înregistrat în județul Dâmbovița este relevant nu doar prin producerea sa în afara zonei Vrancea, ci și prin faptul că subliniază diversitatea geologică a României. Muntenia, în general, nu este considerată o zonă seismică activă, însă există falii secundare care pot genera mișcări tectonice de mică magnitudine.
Seismul de 2.3 grade înregistrat pe 28 iulie 2025 nu a produs efecte la suprafață și nu a fost simțit de locuitori. Cu toate acestea, el a fost detectat de instrumentele sensibile ale INFP și a fost automat raportat în baza de date a activităților seismice din România. Evenimentul arată că și alte regiuni ale țării trebuie să rămână sub observație, chiar dacă nu au un istoric seismic la fel de intens ca zona Vrancea.
Activitatea tectonică din România nu s-a limitat doar la data de 28 iulie. În ultimele săptămâni, mai multe cutremure de mică intensitate au fost înregistrate pe teritoriul țării. Pe 26 iulie, un seism cu magnitudinea de 2.6 a fost detectat în zona Vrancea, confirmând dinamica obișnuită a regiunii. Cu o săptămână înainte, pe 18 iulie, un alt cutremur de 2.1 grade a fost înregistrat tot în Vrancea.
Cel mai important eveniment seismic din ultimele luni a avut loc pe 17 mai 2025. Atunci, un cutremur cu magnitudinea de 4.2 grade a fost înregistrat în aceeași zonă seismică Vrancea. Seismul, deși nu a produs pagube materiale sau victime, a fost perceput mai clar de populație, în special în județele din apropiere. Acest cutremur a atras atenția asupra potențialului seismic al regiunii și a reamintit nevoia de pregătire în fața unor eventuale evenimente de magnitudine mai mare.
Monitorizarea continuă a cutremurelor în România
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului este responsabil de monitorizarea activității seismice în România. Cu ajutorul unei rețele de senzori seismici și a tehnologiei moderne, INFP furnizează date în timp real despre cutremurele produse în diferite regiuni ale țării. Informațiile sunt actualizate constant și puse la dispoziția publicului pe site-ul oficial al instituției.
Cutremurele de adâncime din Vrancea, în special, sunt urmărite cu maximă atenție, având în vedere că aceste seisme pot avea efecte semnificative pe un teritoriu larg. Datorită poziționării geografice și structurii geologice, România este expusă unor riscuri seismice importante. Tocmai de aceea, investițiile în infrastructura de monitorizare și cercetare sunt esențiale.
Pe lângă detecția în timp real, INFP contribuie și la educarea publicului cu privire la comportamentul adecvat în cazul unui cutremur. De asemenea, instituția colaborează cu autoritățile pentru îmbunătățirea planurilor de intervenție în situații de urgență și evaluarea riscurilor în funcție de localizare.
Deși cutremurele din 28 iulie nu au fost periculoase, ele sunt indicatori ai activității tectonice constante. Este important de înțeles că România se află într-o zonă cu risc seismic ridicat, iar cutremurele de adâncime, cum sunt cele din Vrancea, pot apărea în orice moment, fără avertismente prealabile vizibile pentru populație.
Specialiștii atrag atenția că astfel de evenimente sunt parte a procesului natural de eliberare a tensiunilor acumulate în scoarța terestră. În același timp, este esențial ca autoritățile și cetățenii să nu ignore aceste semnale, oricât de minore ar părea. Măsurile de prevenție, consolidarea clădirilor vulnerabile și informarea corectă a populației sunt pași vitali pentru reducerea riscurilor asociate unui eventual seism major.
În concluzie, cutremurele de pe 28 iulie 2025 – unul în Dâmbovița și celălalt în Vrancea – nu au făcut altceva decât să confirme realitatea geologică a țării noastre. România rămâne o zonă activă din punct de vedere seismic, iar monitorizarea constantă, educația publică și măsurile de prevenție rămân prioritare.
