Nicolescu Daniela
Un nou proiect legislativ depus de parlamentarii AUR stârnește dezbateri aprinse. Formațiunea politică propune ca, la începutul fiecărei zile de școală, elevii și profesorii să intoneze imnul național „Deșteaptă-te, române!” și să rostească rugăciunea „Tatăl nostru”. Inițiativa are ca scop, potrivit inițiatorilor, „întărirea sentimentului de apartenență națională” și cultivarea respectului față de valorile fundamentale ale României.
Proiectul legislativ, depus la Consiliul Economic și Social
Propunerea legislativă a fost depusă pe 2 septembrie la Consiliul Economic și Social (CES) și vizează modificarea Legii nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar. Conform inițiatorilor, ideea este de a introduce momente solemne în școli, dedicate identității naționale și spiritualității.
Parlamentarii AUR susțin că astfel de practici există și în alte țări europene. În expunerea de motive, aceștia fac referire la exemple din Polonia, Grecia și Italia, unde, potrivit lor, există deja ritualuri care includ fie simboluri naționale, fie rugăciuni, integrate în programul educațional.
„Întărirea sentimentului de apartenență națională și educarea în spiritul respectului față de valorile fundamentale ale națiunii reprezintă un pas necesar pentru consolidarea identității românești”, se arată în documentul depus de AUR.
Ce prevede propunerea AUR
Proiectul prevede ca la începutul fiecărei zile de școală, indiferent de ciclul educațional, să fie intonat imnul național și să fie rostită rugăciunea „Tatăl nostru”. Participarea nu va fi obligatorie, ci opțională atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
Inițiatorii subliniază că proiectul respectă libertatea religioasă și dreptul fiecăruia de a alege dacă dorește să ia parte la aceste momente.
„Caracterul opțional al participării la rugăciune pentru toate categoriile de participanți – preșcolari, elevi și cadre didactice – demonstrează respectul deplin al propunerii legislative pentru principiul libertății de conștiință și religioase”, se arată în expunerea de motive.
Pentru profesorii care nu doresc să ia parte la aceste momente, documentul prevede și mecanisme de înlocuire, astfel încât activitatea să se desfășoare fără întreruperi.
„Această flexibilitate procedurală, care include și mecanisme de înlocuire a cadrelor didactice care refuză participarea, asigură echilibrul necesar între obiectivele educaționale naționale și respectarea diversității confesionale și de conștiință din societatea română”, precizează inițiatorii.
Inițiatorii și susținătorii proiectului
Proiectul de lege este inițiat de deputata AUR Cristina-Emanuela Dascălu și are sprijinul a 33 de parlamentari ai formațiunii. AUR argumentează că România are nevoie de o „reconectare la valorile naționale” și de întărirea coeziunii sociale prin simboluri comune.
Reprezentanții partidului afirmă că aceste practici nu sunt menite să impună credințe religioase, ci să ofere un cadru în care tinerii să conștientizeze importanța apartenenței naționale. În plus, susțin că elevii ar trebui să învețe să respecte atât tradițiile, cât și simbolurile României.
Un proiect cu potențial de dezbatere publică
Propunerea AUR vine într-un context în care societatea românească este deja divizată în privința relației dintre religie și educație. Dacă inițiatorii pun accent pe beneficiile morale și identitare ale proiectului, criticii ar putea invoca riscul de a introduce practici religioase într-un spațiu care ar trebui să rămână neutru.
Deși inițiatorii precizează clar caracterul opțional al participării, există posibilitatea ca, în practică, elevii și profesorii să resimtă o anumită presiune socială. Mai mult, dezbaterea publică ar putea scoate la iveală opinii diferite despre raportul dintre școală, stat și religie, în condițiile în care România este un stat laic.
Proiectul depus de AUR propune introducerea unor momente solemne la începutul fiecărei zile de școală, în care elevii și profesorii să intoneze imnul național și să rostească rugăciunea „Tatăl nostru”. Participarea este opțională, iar inițiatorii susțin că respectă libertatea religioasă și diversitatea confesională.
Inițiativa are sprijinul a 33 de parlamentari și își propune să „întărească sentimentul de apartenență națională” și să educe tinerii în spiritul respectului față de valorile fundamentale ale României. În același timp, proiectul ridică întrebări despre echilibrul dintre tradiție, spiritualitate și caracterul laic al educației, deschizând calea pentru o dezbatere amplă în societate.
