Nicolescu Daniela
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat verdictul final în litigiul dintre statul român și investitorii implicați în proiectul minier de la Roșia Montană. Instanța a respins contestația depusă de compania reclamantă și a menținut sechestrul pus pe acțiunile acesteia, ca garanție pentru recuperarea sumei de aproape 47 de milioane de lei datorate statului.
Hotărâre definitivă: sechestrul rămâne valabil
Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți a decis joi, definitiv, că măsura sechestrului asigurător instituită de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este legală și justificată. Astfel, acțiunile companiei care a inițiat proiectul minier din Apuseni rămân sub sechestru până la achitarea integrală a sumei datorate statului român — 46.779.769 de lei.
Contestația depusă de investitori a fost respinsă, iar decizia este definitivă și executorie. În comunicatul transmis de instanța supremă se arată că hotărârea „asigură efectivitatea cadrului legal pentru protejarea intereselor financiare ale statului român și pentru recuperarea creanțelor bugetare rezultate din litigiul privind investițiile de la Roșia Montană”.
Ce se întâmplă dacă datoria nu este plătită
Potrivit deciziei ÎCCJ, dacă suma datorată nu este achitată în termenele prevăzute de lege, acțiunile companiei vor putea fi executate silit, iar pachetul aflat sub sechestru va trece în proprietatea statului român.
Această măsură oferă autorităților posibilitatea de a recupera integral cheltuielile suportate de statul român în cadrul procesului internațional de la Washington. Practic, hotărârea creează cadrul legal pentru ca statul să-și asigure despăgubirea fără a mai depinde de plata voluntară din partea companiei străine.
Cum a început disputa: România, câștigătoare în procesul de la Washington
Decizia de astăzi vine la doar câteva luni după ce România a câștigat procesul internațional deschis la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile (ICSID), instituție care funcționează sub egida Băncii Mondiale.
În 8 martie 2024, tribunalul de arbitraj de la Washington a respins cererea prin care investitorii străini solicitau despăgubiri uriașe – 6,7 miliarde de euro – pentru presupuse pierderi generate de oprirea proiectului minier de la Roșia Montană.
Decizia ICSID a reprezentat o victorie majoră pentru statul român, confirmând că România a acționat legal în suspendarea și ulterior anularea proiectului, considerat controversat din punct de vedere ecologic și social.
Totodată, tribunalul a dispus ca investitorii să suporte cheltuielile de arbitraj, ceea ce a dus la apariția datoriei actuale față de statul român.
Compania a contestat sechestrul impus de ANAF
După verdictul favorabil României, autoritățile fiscale au trecut la recuperarea sumelor stabilite de tribunalul internațional. În aprilie 2024, ANAF a decis instituirea sechestrului asigurător asupra acțiunilor deținute de compania implicată în proiectul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
Investitorii au contestat această măsură în instanță, susținând că valoarea impusă ar fi nejustificată și că sechestrul afectează activitatea economică a societății. Totuși, judecătorii au considerat că acțiunea ANAF este proporțională și legală, întrucât reprezintă o măsură de siguranță până la achitarea integrală a datoriilor către bugetul de stat.
Semnificația deciziei pentru statul român
Hotărârea definitivă a Înaltei Curți marchează sfârșitul unei dispute juridice complexe care s-a întins pe mai mulți ani și implică unul dintre cele mai controversate proiecte economice din istoria recentă a României.
Prin această decizie, statul român își consolidează poziția juridică în fața investitorilor străini și demonstrează că poate proteja interesele bugetare și suveranitatea asupra resurselor naturale.
De asemenea, hotărârea oferă un precedent important pentru alte litigii internaționale similare, în care România este parte, confirmând că măsurile luate de autoritățile fiscale sunt valide atunci când vizează recuperarea cheltuielilor de arbitraj și a daunelor stabilite de tribunale internaționale.
Cazul Roșia Montană, simbol al unei dezbateri aprinse despre exploatarea resurselor naturale și protecția mediului, pare să se apropie de un final juridic. Dacă datoria nu va fi achitată, acțiunile companiei vor intra în patrimoniul statului, ceea ce ar putea deschide drumul unei noi etape de administrare publică a zonei, aflată acum pe lista patrimoniului UNESCO.
Decizia definitivă a ÎCCJ este privită ca o victorie a statului român, dar și ca un moment de reflecție asupra modului în care România gestionează marile proiecte economice, între interesele financiare și protejarea mediului.
