Toată atenția comunității internaționale este îndreptată astăzi spre Geneva, unde are loc prima întâlnire oficială între delegați ai Europei, Statelor Unite și Ucrainei pentru a analiza planul de pace înaintat de președintele american Donald Trump. Această reuniune marchează deschiderea unui proces diplomatic complex, menit să contureze direcțiile unui posibil acord între Kiev și Moscova.
Propunerea în forma actuală pune o presiune majoră pe Ucraina
La discuții participă consilierii pentru securitate națională din Franța, Germania și Marea Britanie, iar surse diplomatice confirmă că și Italia va fi reprezentată la întâlnire. Pe agenda discuțiilor se află documentul propus de administrația Trump – un plan structurat în 28 de puncte, care continuă să provoace neliniște în rândul autorităților ucrainene.
Potrivit celor din jurul președintelui Zelenski, propunerea în forma actuală pune o presiune majoră pe Ucraina, deoarece implică renunțarea la anumite teritorii, renunțarea la aspirațiile legate de aderarea la NATO, dar și retragerea din zone pe care Rusia nici măcar nu le controlează în prezent. Kievul consideră aceste condiții inacceptabile și insistă că textul necesită modificări fundamentale.
Kievul consideră aceste condiții inacceptabile
„Reprezentanții noștri știu cum să protejeze interesele naționale ucrainene și exact ce este necesar pentru a împiedica Rusia să comită o a treia invazie„, a declarat Volodimir Zelenski.
De la Washington, președintele Donald Trump transmite însă că versiunea analizată acum nu reprezintă varianta finală a acordului, sugerând că documentul este încă în lucru și că negocierile pot aduce schimbări semnificative.
La Geneva, discuțiile directe vor avea loc între delegația Ucrainei și cea a Statelor Unite. Din partea Kievului participă șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, conducerea principalelor servicii de informații și președintele Consiliului de Securitate Națională. Aceștia vor dialoga cu Secretarul de Stat american Marco Rubio și cu emisarul special Steve Witkoff, care reprezintă interesele administrației americane în acest proces.
Alături de cele două delegații principale, la discuții vor fi prezenți și consilierii de securitate din mai multe state europene, care urmăresc să-și exprime punctele de vedere și să influențeze conturarea unei strategii comune occidentale.
Întâlnirea de la Geneva este doar începutul unui proces diplomatic care se anunță extrem de delicat, iar rezultatul negocierilor ar putea rescrie dinamica războiului și a relațiilor internaționale din regiune.
Trump temperează presiunile asupra Kievului: planul în 28 de puncte nu este varianta finală
Deși, într-o declarație făcută recent, Donald Trump afirmase că Ucraina ar trebui să accepte planul de pace în 28 de puncte până joi, zi în care Statele Unite celebrează Thanksgiving – Ziua Recunoștinței, tonul său s-a schimbat vizibil ulterior. Ieri, liderul american a precizat că documentul prezentat Kievului nu reprezintă forma definitivă a propunerii, sugerând că oferta este încă deschisă negocierilor și ajustărilor.
Această clarificare vine în contextul în care presiunea unui termen-limită strict fusese interpretată ca o încercare de a forța mâna Ucrainei, însă mesajul mai recent al președintelui arată că Washingtonul este dispus să continue discuțiile înainte de a finaliza un acord.
„Ne-ar plăcea să obţinem pacea. Ar fi trebuit să se întâmple acum mult timp. Războiul din Ucraina cu Rusia nu ar fi trebuit să se întâmple„, a declarat Donald Trump.
Liderii europeni, la summitul G20 din Johannesburg: apreciere pentru inițiativa lui Trump, dar și solicitarea de a fi implicați în proces
În cadrul reuniunilor desfășurate pe marginea summitului G20 de la Johannesburg, principalele figuri politice ale Europei au salutat public demersurile lui Donald Trump de a avansa un plan de pace pentru conflictul din Ucraina. Chiar dacă au recunoscut efortul diplomatic și intenția de a accelera negocierile, liderii europeni au ținut să sublinieze că un asemenea acord nu poate fi consolidat fără consultarea directă a statelor europene implicate în sprijinirea Ucrainei.
Potrivit discuțiilor purtate la Johannesburg, poziția comună a Europei este clară: inițiativa americană este binevenită, dar orice soluție durabilă și legitimă trebuie să includă punctul de vedere al Europei, aflată în prima linie a consecințelor geopolitice și umanitare ale conflictului.
Washingtonul pune presiune pe aliați: fără semnătura lui Zelenski, costurile pentru Ucraina ar putea crește
Statele Unite au transmis în ultimele zile un mesaj ferm către partenerii din NATO: dacă președintele Volodimir Zelenski refuză să semneze acordul de pace propus de administrația americană, Ucraina s-ar putea confrunta, în perioada următoare, cu consecințe considerabil mai dure. Potrivit discuțiilor diplomatice din culise, Washingtonul sugerează că fereastra pentru un compromis avantajos se îngustează, iar amânarea unei decizii ar putea pune Kievul într-o poziție strategică mai vulnerabilă.
Această comunicare, făcută prin canale oficiale și neoficiale, a generat îngrijorări în capitalele europene, unde liderii se tem că presiunea unilaterală asupra Ucrainei ar putea afecta unitatea occidentală în gestionarea conflictului.
Lideri europeni pregătesc o vizită la Washington cu o contrapropunere
În contextul tensiunilor diplomatice, se conturează o inițiativă europeană menită să echilibreze discuțiile privind viitorul acord de pace. Săptămâna viitoare, o delegație de rang înalt – formată din președintele Franței, Emmanuel Macron, liderul opoziției germane, Friederich Merz, și premierul Italiei, Giorgia Meloni – ar putea pleca la Washington.
Scopul vizitei: prezentarea unei contrapropuneri europene la planul american. Demersul reflectă dorința liderilor UE de a avea un cuvânt decisiv în conturarea arhitecturii de securitate post-conflict și de a evita ca procesul de pace să fie negociat exclusiv între Washington și Kiev, fără consultarea Europei, aflată în proximitatea directă a conflictului.
Delegația europeană speră să stabilească un dialog echilibrat cu administrația Trump, pentru a introduce garanții suplimentare pentru Ucraina și pentru a ajusta prevederile care, în forma actuală, sunt considerate inacceptabile de Kiev.




















