Duminică dimineață, premierul Ilie Bolojan a participat la ceremonia solemnă de sfințire a picturii Catedralei Naționale, unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din România modernă. Evenimentul, cu o încărcătură spirituală și simbolică deosebită, a fost oficiat de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, în prezența a zeci de ierarhi, personalități politice, culturale și academice.
Un eveniment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română
Ceremonia de duminică a marcat sfințirea oficială a picturii interioare a Catedralei Naționale, moment care încheie o etapă importantă din construcția celui mai impunător edificiu religios al României. Evenimentul coincide cu Centenarul Patriarhiei Române, celebrând totodată 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea acesteia la rang de Patriarhie.
Atmosfera a fost una solemnă, iar miile de credincioși adunați în jurul Catedralei Mântuirii Neamului au primit binecuvântarea celor doi patriarhi. În cadrul slujbei, s-au rostit rugăciuni speciale de mulțumire, iar momentul sfințirii picturii a fost însoțit de cântări bizantine și de tradiționalul ritual al stropirii pereților cu apă sfințită și mir.
Participarea premierului Ilie Bolojan și a oficialităților
Premierul Ilie Bolojan a sosit la Catedrala Națională în jurul orei 9:40, însoțit de Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi. Jurca, fost city manager al municipiului Oradea, a fost alături de premier pe tot parcursul ceremoniei.
Prezența șefului Guvernului la acest eveniment subliniază importanța națională a Catedralei Mântuirii Neamului, simbol al unității românilor și al recunoștinței față de cei care și-au jertfit viața pentru credință și libertate.
Alături de Ilie Bolojan au fost prezenți reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, foști președinți ai României, membri ai Parlamentului, lideri politici, membri ai Familiei Regale a României, dar și numeroase personalități din lumea academică, culturală și artistică.
Participanții au asistat la slujbă din interiorul Catedralei, dar și din esplanada uriașă din fața acesteia, unde a fost instalat un ecran gigant pentru ca publicul să poată urmări în direct desfășurarea ceremoniei.
Un moment de unitate spirituală și națională
Slujba de sfințire a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, venirea sa în România fiind considerată un moment istoric. Împreună cu Patriarhul Daniel, a condus un sobor impresionant format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a transmis un mesaj de pace și solidaritate între popoarele ortodoxe, subliniind rolul Catedralei Naționale ca „simbol al credinței vii și al demnității unui neam care își prețuiește rădăcinile creștine”. La rândul său, Patriarhul Daniel a amintit că acest lăcaș este dedicat tuturor eroilor români care s-au jertfit „pentru libertatea, unitatea și demnitatea poporului român”.
Ceremonia a fost însoțită de momente de reculegere, intonarea imnului național și o serie de rugăciuni pentru binecuvântarea României și a poporului ei.
Catedrala Națională – un simbol al credinței și al demnității
Catedrala Mântuirii Neamului, inaugurată în 2018, continuă să reprezinte cel mai important proiect spiritual și arhitectural al României moderne. Construcția și pictura interioară, realizate în stil bizantin românesc, reflectă unitatea dintre tradiția ortodoxă și valorile naționale.
Pictura, finalizată în acest an, este o lucrare monumentală realizată de artiști români și prezintă scene biblice, portrete ale sfinților români și momente esențiale din istoria creștinismului.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, la finalul evenimentului, că prezența sa la sfințire reprezintă „un gest de respect față de Biserică, față de tradiția noastră și față de poporul român”.
Slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale s-a transformat într-o adevărată zi de comuniune spirituală, la care au participat credincioși din toate colțurile țării.
Prin acest moment, România a celebrat nu doar o lucrare de artă sacră, ci și o parte esențială din identitatea sa culturală și religioasă. Catedrala Mântuirii Neamului rămâne, astfel, un loc al rugăciunii, al memoriei și al speranței — un simbol al unității dintre credință, neam și istorie.






















