Loredana Ionescu
Meteorologii avertizează asupra unui fenomen meteo neobișnuit care marchează luna ianuarie și care nu a mai fost observat la o asemenea intensitate în ultimii 125 de ani. Trecerea bruscă de la temperaturi resimțite de minus 30 de grade la valori specifice începutului de primăvară este pusă pe seama unei combinații rare de factori climatici, printre care inversiunea termică, influența fenomenului La Niña și perturbarea vortexului polar.
Potrivit specialiștilor, astfel de oscilații extreme ale vremii vor deveni tot mai frecvente, iar populația va trebui să se adapteze unor schimbări rapide de la episoade de ger sever la intervale cu temperaturi neobișnuit de ridicate pentru sezon.
Record climatic în Arctica
Conform datelor publicate de National Oceanic and Atmospheric Administration, perioada octombrie 2024 – septembrie 2025 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în regiunea arctică, de la începutul măsurătorilor moderne. Ultimul deceniu reprezintă, de asemenea, cea mai caldă perioadă din istoria Arcticii, potrivit rapoartelor climatice internaționale.
Oamenii de știință atrag atenția că Arctica, supranumită „frigiderul planetei”, se încălzește de până la patru ori mai rapid decât media globală. Această evoluție afectează echilibrul climatic al întregii planete, favorizând apariția unor fenomene extreme inclusiv în Europa și România.
Gheață marină la nivel minim istoric
Raportul anual al NOAA arată că extinderea maximă a gheții marine în 2025 a fost cea mai redusă din ultimii 47 de ani. Comparativ cu anii ’80, cea mai veche și mai groasă gheață din Arctica a scăzut cu peste 95%. Totodată, anul 2025 a adus cantități record de precipitații în regiune, multe dintre acestea sub formă de ploaie, chiar și în lunile de iarnă.
Suprafața stratului de zăpadă din luna iunie este în prezent la aproximativ jumătate față de nivelul înregistrat în urmă cu șase decenii, un indicator clar al schimbărilor accelerate din zona polară.
Efecte globale ale încălzirii Arcticii
„Acest an a fost cel mai cald și cel mai umed înregistrat vreodată în Arctica, iar acest lucru oferă un indiciu clar despre ce urmează”, a declarat Matthew Langdon Druckenmiller, cercetător specializat în climat arctic. Potrivit acestuia, căldura acumulată în anotimpurile calde se resimte acum și iarna, afectând procesul natural de refacere a gheții marine, potrivit RTV.
Specialiștii avertizează că pierderea gheții marine permite oceanelor să absoarbă mai multă căldură, amplificând încălzirea globală. Deși topirea gheții marine nu crește direct nivelul mărilor, retragerea ghețarilor tereștri are acest efect. În 2025, calota glaciară din Groenlanda a pierdut aproximativ 129 de miliarde de tone de gheață, contribuind la creșterea nivelului mării.
Fenomenul La Niña
Potrivit celui mai recent raport al Organizația Meteorologică Mondială, există o probabilitate de 55% ca un episod slab de La Niña să influențeze tiparele climatice globale în următoarele luni. Deși La Niña are, în mod tradițional, un efect de răcire la scară globală, temperaturile din iarna 2025–2026 sunt așteptate să rămână peste mediile normale în multe regiuni.
Pentru lunile următoare, șansele de revenire la condiții climatice neutre cresc treptat, iar probabilitatea apariției unui episod El Niño este considerată redusă.
Secretarul general al OMM, Celeste Saulo, a subliniat că prognozele sezoniere sunt esențiale pentru sectoare sensibile precum agricultura, energia, sănătatea și transporturile, ajutând la prevenirea pierderilor economice majore și la protejarea populației.
Schimbările climatice și factorul uman
Experții atrag atenția că fenomenelor naturale precum La Niña și El Niño li se adaugă efectele schimbărilor climatice generate de activitatea umană. Arderea combustibililor fosili continuă să contribuie la creșterea temperaturilor globale, intensificând valurile de căldură, precipitațiile extreme și evenimentele meteorologice severe.
Pentru prima dată, media temperaturii globale pe o perioadă de trei ani a depășit pragul stabilit prin Acordul de la Paris, care urmărea limitarea încălzirii globale la maximum 1,5 grade Celsius. Specialiștii avertizează că menținerea sub acest prag este esențială pentru prevenirea unor efecte climatice ireversibile, cu impact direct asupra vieții și mediului.
Sursa foto: Arhivă
