Cristina Cohuț
Românii cu credite în lei au primit o veste aparent neutră, dar cu efecte profunde asupra bugetelor personale. Vineri, 16 mai 2025, Banca Națională a României a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Deși decizia nu implică o creștere imediată, contextul economic face ca ratele să continue să urce. În ultimele zile, indicele ROBOR a crescut rapid, ducând la majorări considerabile ale ratelor lunare. Inflația ridicată și incertitudinea fiscală sunt factorii principali din spatele acestor mișcări bruște.
Dobânda-cheie rămâne neschimbată la 6,5%, dar presiunea pe rate persistă
Decizia BNR de a păstra dobânda de politică monetară la 6,5% pe an vine într-un moment sensibil. România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate inflații din Uniunea Europeană, în timp ce leul se depreciază constant în fața principalelor valute. Analiștii susțin că lipsa unui semnal de relaxare monetară indică prudență și o așteptare clară: clarificarea riscurilor politice și fiscale după valul electoral.
În același timp, dobânda pentru facilitatea de creditare (cunoscută ca „Lombard”) a fost menținută la 7,5% pe an. Aceasta reprezintă nivelul maxim la care băncile comerciale pot accesa fonduri de la BNR, în caz de necesitate. Păstrarea acestei rate la un nivel ridicat indică menținerea unei politici restrictive, menite să țină sub control inflația, chiar și cu prețul stagnării accesului la finanțare ieftină, relatează fanatik.ro.
„Banca centrală este prudentă. E o decizie rațională să nu facă niciun pas până nu se clarifică scenariul economic și social în perioada următoare. Dobânzile interbancare sunt deja peste 7%, deci orice mișcare de scădere ar fi fost fără efect imediat”, a explicat analistul financiar Cristi Tudorescu pentru Observator News. În termeni practici, această decizie înseamnă stagnare aparentă, dar presiune continuă asupra celor cu credite active.
ROBOR a explodat după alegeri. Ratele au crescut cu peste 13% în 11 zile
Deși BNR nu a crescut dobânda-cheie, costurile creditelor în lei au continuat să urce. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a atins nivelul de 7,29% săptămâna aceasta. Este cel mai mare nivel înregistrat din 2023 încoace și vine la doar câteva zile după alegerile din 4 mai. La începutul lunii, același indicator era la 5,9%, ceea ce arată o accelerare semnificativă a costului banilor.
Această creștere are efecte directe asupra buzunarului românilor. La un credit standard pe 25 de ani, în valoare de 400.000 de lei, rata lunară a crescut de la 3.298 de lei la 3.707 lei, adică o majorare de aproape 410 lei. În procente, vorbim de o creștere de 13% în doar 11 zile. Această dinamică este considerată alarmantă de specialiști, mai ales în contextul în care veniturile populației nu au cunoscut ajustări similare.
Aceeași dinamică se observă și în cazul creditelor de nevoi personale sau al împrumuturilor IMM. În lipsa unei stabilizări a pieței monetare, băncile au crescut marjele de risc și au ajustat ofertele pentru clienți noi. Practic, accesul la creditare devine din ce în ce mai scump, iar cei care sperau la refinanțări avantajoase trebuie să aștepte vremuri mai bune.
Inflația rămâne cea mai mare din UE. BNR avertizează asupra unui nou val de scumpiri
Pe lângă decizia de politică monetară, Banca Națională a publicat și noul Raport asupra inflației. Documentul confirmă ceea ce mulți consumatori au resimțit deja în ultimele luni: prețurile continuă să crească, iar ritmul este greu de controlat. Mai grav, BNR estimează un nou val de scumpiri începând cu a doua jumătate a anului, odată cu finalizarea schemei de plafonare a prețurilor la energie.
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi evoluţia fluctuantă până în trimestrul III 2025, pe fondul unor efecte de bază şi al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică”, se arată în documentul publicat vineri. Cu alte cuvinte, odată ce protecția artificială a facturilor va dispărea, consumatorii vor suporta integral creșterile de pe piața energetică.
Acest lucru va afecta nu doar facturile la electricitate, ci și toate celelalte costuri din economie: transport, producție, alimente. Fiecare scumpire la energie se transferă în lanț, afectând atât prețurile de raft, cât și serviciile de bază. În paralel, BNR anticipează că inflația va coborî abia în primul trimestru din 2026, și chiar și atunci, doar marginal sub limita superioară a intervalului țintit (3,5%).
Presiuni externe și instabilitate internă. De ce evită BNR orice mișcare
Decizia BNR de a nu relaxa politica monetară este justificată de contextul economic intern și internațional. Pe plan extern, băncile centrale majore (Fed, BCE) au început să dea semnale că vor păstra dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se anticipa. Acest lucru menține o presiune constantă asupra monedelor emergente, cum este leul, și obligă România să adopte o politică monetară comparabilă.
Pe plan intern, incertitudinile legate de deficitul bugetar și instabilitatea politică creează un mediu volatil. Înaintea alegerilor generale și a negocierilor pentru bugetul pe 2026, investitorii devin reticenți. Încrederea scăzută se traduce printr-o depreciere a leului și o cerere mai mare de dobândă pentru finanțarea datoriei publice. În acest context, o scădere a dobânzii-cheie ar fi percepută ca un semn de slăbiciune sau de inconștiență fiscală.
Cristi Tudorescu explică acest mecanism simplu: „BNR nu își permite acum să reducă dobânzile. Ar încuraja inflația și ar destabiliza piața valutară. Decizia de vineri este un semnal de stabilitate, chiar dacă nu oferă nicio gură de oxigen pentru debitori.” Prin urmare, banca centrală rămâne pe poziții și așteaptă date mai clare înainte de a modifica cursul monetar.
Ce urmează pentru cei cu credite în lei. Cum îți poți proteja bugetul
Pentru cei care au deja credite active, perioada următoare va fi una dificilă. ROBOR este într-o tendință ascendentă, iar IRCC, indicele alternativ folosit pentru creditele mai noi, va reflecta și el aceste mișcări cu o întârziere de trei luni. Asta înseamnă că, până la sfârșitul verii, aproape toți românii cu credite în lei vor plăti mai mult decât în prezent. Singura soluție rămâne prudența financiară și, acolo unde este posibil, refinanțarea pe termen lung.
Experții în finanțe personale recomandă o serie de măsuri pentru a atenua efectele: reducerea cheltuielilor neesențiale, creșterea economisirii, renegocierea condițiilor contractuale cu banca și monitorizarea permanentă a evoluției indicilor. De asemenea, în cazul celor care intenționează să acceseze un nou credit, recomandarea este de a amâna decizia, dacă nu este urgentă, până la o stabilizare a pieței.
În lipsa unor măsuri concrete de sprijin din partea statului sau a sistemului bancar, responsabilitatea revine consumatorilor. Analiștii avertizează că, în contextul unui nou val inflaționist și al unei posibile crize de încredere în economia națională, dobânzile ar putea rămâne ridicate cel puțin până în prima jumătate a anului 2026. Asta înseamnă doi ani de presiune constantă asupra ratelor și a costului vieții.
