Georgescu Dragos
Creștinii se pregătesc ca în primăvara anului 2026 să serbeze Învierea Domnului Iisus Hristos, una dintre cele mai importante și mai profunde sărbători ale credinței creștine. Paștele reprezintă momentul central al anului liturgic, o sărbătoare în jurul căreia gravitează întreg calendarul religios, indiferent de tradiția de care aparține fiecare credincios.
În fiecare an, atât ortodocșii, cât și catolicii celebrează Paștele, însă nu o fac întotdeauna în aceeași zi. De multe ori, diferența dintre cele două sărbători este de o săptămână, dar în unele perioade poate ajunge la câteva săptămâni. În 2026, datele sunt din nou diferite, ceea ce menține tradiția calculării distincte a Învierii în cele două mari ramuri ale creștinătății.
Când pică Paștele Ortodox și Paștele Catolic în următorii cinci ani
În anul 2026, credincioșii ortodocși vor celebra Învierea Mântuitorului Iisus Hristos în luna aprilie. Conform calendarului bisericesc, Paștele Ortodox va fi serbat în duminica de 12 aprilie 2026.
Paștele Catolic va fi celebrat cu o săptămână mai devreme, în duminica de 5 aprilie 2026.
Această diferență de o săptămână este considerată una dintre variantele „clasice”, întrucât de cele mai multe ori distanța dintre cele două date este de exact șapte zile, dar ea poate varia în funcție de an și de modul în care cele două calendare – gregorian și iulian – calculează momentul Învierii.
Pentru anul 2026, regulile de calcul au condus la aceste două duminici consecutive de primăvară, oferind, ca de fiecare dată, un prilej de sărbătoare și de reflecție pentru milioane de credincioși din întreaga lume.
Pentru perioada următoare, datele Paștelui Ortodox sunt deja stabilite în calendarul oficial. În următorii ani, credincioșii ortodocși vor sărbători Paștele astfel:
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie
Datele variază considerabil de la un an la altul deoarece calculul respectă un set de reguli stabilite în primele secole ale creștinismului, reguli care se raportează atât la ciclul lunar, cât și la echinocțiul de primăvară.
Se observă că în anii 2027 și 2030, Paștele Ortodox va cădea în luna mai, ceea ce înseamnă o perioadă pascală mai târzie, în timp ce în 2028 și 2029 Paștele revine în luna aprilie, perioada considerată cel mai frecventă pentru această sărbătoare.
La rândul lor, credincioșii romano-catolici au datele Paștelui stabilite în avans pentru anii următori. Calendarul catolic, fiind cel gregorian, oferă alte date decât calendarul folosit de Biserica Ortodoxă Română.
Astfel, Paștele Catolic va fi sărbătorit în următorii ani la datele:
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie
În 2028, ambele Biserici vor serba Paștele în aceeași zi, ceea ce se întâmplă rar, însă nu este un fenomen unic. Această coincidență apare atunci când calculele celor două calendare duc la același rezultat, deși metodele folosite sunt diferite.
Diferențele dintre cele două calendare pot genera decalaje care variază între una și cinci săptămâni. De exemplu, în anul 2005, între Paștele Catolic și cel Ortodox a existat o diferență de cinci săptămâni, unul dintre cele mai mari decalaje din ultimele decenii.
De ce pică Paștele Ortodox și Paștele Catolic în zile diferite
De-a lungul timpului, mulți credincioși s-au întrebat de ce Paștele nu este serbat într-o singură zi pentru toată lumea creștină, având în vedere că este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Răspunsul este unul complex și ține de istorie, tradiție, matematică și astronomie.
Diferența principală provine din utilizarea a două calendare distincte și din respectarea unor reguli diferite de calcul stabilite în primele secole ale creștinismului.
1. Două calendare: gregorian și iulian
Biserica Romano-Catolică și majoritatea Bisericilor Protestante folosesc calendarul gregorian, introdus în anul 1582 de Papa Grigore al XIII-lea pentru a corecta erorile acumulate în calendarul iulian. Acest calendar este cel folosit astăzi la nivel mondial pentru activitățile civile.
Bisericile Ortodoxe – inclusiv Biserica Ortodoxă Română atunci când calculează data Paștelui – folosesc calendarul iulian neîndreptat, adică versiunea veche a calendarului, în vigoare în vremea lui Iulius Caesar. Acesta are o abatere anuală de câteva minute, ceea ce a generat în timp un decalaj față de calendarul gregorian.
În prezent, diferența dintre cele două calendare este de 13 zile, ceea ce influențează direct momentul în care este calculată Învierea.
2. Reguli diferite de calcul stabilite la Sinodul I Ecumenic
Regula de bază stabilită în anul 325, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, spune că Paștele trebuie să fie sărbătorit:
în prima duminică
de după prima Lună Plină
care urmează după echinocțiul de primăvară.
Această formulă a fost acceptată în toată lumea creștină, dar modul în care este calculat echinocțiul și momentul Lunii Pline diferă în funcție de calendarul folosit.
3. O condiție specială pentru Bisericile Ortodoxe
Pe lângă aceste reguli, Bisericile Ortodoxe păstrează încă o tradiție: Paștele nu se sărbătorește niciodată înainte de Paștele Evreiesc, pentru a respecta ordinea evenimentelor biblice. Această regulă nu este urmată de catolici, ceea ce poate conduce la diferențe suplimentare.
În unele cazuri, chiar dacă echinocțiul și Luna Plină coincid în ambele calendare, această regulă tradițională poate muta data Paștelui Ortodox cu o săptămână mai târziu.
4. Secretul diferenței
În esență, diferența nu are la bază disputele doctrinare sau diferențe în interpretarea religioasă, ci felul în care este calculată data exactă, în funcție de:
calendar
ciclurile lunare
echinocțiu
tradiție bisericească
Astfel, uneori Paștele Catolic și cel Ortodox pot coincide, alteori pot fi la o săptămână distanță, iar în anumite cazuri decalajul poate ajunge la mai mult de o lună.
Importanța Paștelui în tradiția creștină
Indiferent de data exactă la care este sărbătorită Învierea, Paștele este centrul credinței creștine și momentul cu cea mai profundă semnificație spirituală. Pentru toți creștinii, sărbătoarea simbolizează victoria vieții asupra morții, lumina asupra întunericului, speranța asupra suferinței.
În tradiția ortodoxă și catolică, Paștele este precedat de perioade de pregătire spirituală – Postul Mare, spovedania, participarea la slujbe – iar în noaptea de Înviere credincioșii se adună în biserici, aprind lumânări și rostesc împreună rugăciuni dedicate Mântuitorului.
Sărbătoarea nu este doar un eveniment liturgic, ci și unul cultural, familial și comunitar, fiind asociată cu tradiții vechi, obiceiuri locale și momente de reunire.
