Nicolescu Daniela
Carmen Dell’Orefice, femeia care a redefinit standardele industriei modei timp de aproape opt decenii, continuă să lucreze ca fotomodel la 94 de ani. Legendarul model, care a apărut pe prima copertă Vogue în 1947, a revenit pe celebra revistă în 2023, la 91 de ani, și rămâne activă într-o carieră pe care nu și-a dorit-o inițial, dar pe care a transformat-o într-un simbol al eleganței și longevității.
O carieră de 80 de ani, începută din întâmplare
Carmen Dell’Orefice avea 16 ani când a apărut pe prima ei copertă Vogue, în 1947. Ultima apariție pe coperta revistei a fost în 2023, în ediția din Cehia, când avea 91 de ani, iar acest record a transformat-o în cel mai longeviv fotomodel din lume.
Cariera ei impresionantă a devenit subiectul unei cărți lansate recent în SUA, „Carmen Dell’Orefice: The Ultimate Role Model”, plină de imagini realizate de fotograful Fadil Berisha, colaboratorul ei de peste 30 de ani.
Deși pentru public pare o legendă predestinată modei, Carmen spune limpede că a ajuns în industrie „aproape din întâmplare”. La 14 ani, încerca doar să-și ajute familia să plătească facturile. Era înaltă, subponderală și trăia într-un New York marcat de rațiile de mâncare din perioada postbelică.
„Era un look pe care lumea modei și-l dorea, chiar și atunci când eu abia îmi permiteam să mănânc”, povestește ea, amintindu-și de primele luni în care rochiile îi erau îndesate cu șervețele pentru a arăta că îi vin bine.
„A fost pentru prima dată când m-am simțit cu adevărat văzută”
Deși a pozat pentru Salvador Dalí și a lucrat cu titani ai fotografiei precum Irving Penn și Richard Avedon, Carmen recunoaște că abia alături de Fadil Berisha s-a simțit pe deplin apreciată.
„Întotdeauna mi-a fost greu cu anumiți fotografi, pentru că trebuia să rămân în cutiuța instrucțiunilor lor”, spune Dell’Orefice.
Despre Berisha, însă, vorbește cu o emoție rară:
„Vede totul, știe exact ce vrea și a acceptat-o pe Carmen în totalitate de fiecare dată. Nu a vrut niciodată să mă schimbe și asta e extraordinar.”
Acest tip de colaborare, spune ea, a fost vital pentru ca o carieră atât de lungă să rămână și una fericită.
O viață personală complicată, în contrast cu eleganța din fața camerei
Deși este simbol al rafinamentului, viața ei din spatele obiectivului a fost mult mai dură. Crescută doar de mama ei, Carmen își amintește anii de sărăcie cruntă:
— „Nu aveam telefon în apartament, iar cei de la Vogue trimiteau pe cineva să urce patru etaje pe scări ca să-mi spună că am fost confirmată.”
În plan sentimental, lucrurile au fost la fel de complicate. S-a căsătorit cu Bill Miles la începutul anilor ’50, un bărbat care i-a controlat cariera și toate încasările. După divorț, s-a recăsătorit cu fotograful Richard Heimann, însă acesta a părăsit-o după ce ea a decis să se retragă din modeling, în 1958.
Situația financiară a forțat-o să se întoarcă în industrie în 1978, iar revenirea ei a fost spectaculoasă. A devenit un reper pentru generațiile următoare și un exemplu că frumusețea și eleganța nu au vârstă.
Secretul longevității: „Să mergi înainte, orice ar fi”
Industria modei este notorie pentru faptul că „pensionează” modelele după 40 de ani, însă Carmen a sfidat toate regulile. Mai mult, consideră că succesul ei de acum nu este o continuare a perioadei de glorie din tinerețe, ci o reinventare:
„Mă concentrez pe cine sunt acum, nu pe modelul care am fost”, spune ea.
Într-un interviu, întrebată dacă are vreun regret, a răspuns cu autoironie:
„Am, dar memoria mea e atât de proastă încât nu-mi mai amintesc ce anume.”
Astăzi, la 94 de ani, Carmen Dell’Orefice lucrează în continuare, considerând că munca o menține în formă și îi dă sens.
Iar apariția ei continuă pe coperți precum Vogue este mai mult decât o performanță estetică — este o lecție despre reziliență, demnitate și frumusețe dincolo de timp.
