Vanatoru Andreea
Premierul Ilie Bolojan a fost întâmpinat cu huiduieli sâmbătă, la Botoșani, în contextul unor tensiuni generate de boicotul primarilor PSD de la Iași. Acest incident survine la doar o zi după ce întâlnirea sa cu edilii social-democrați din județul Iași a fost ignorată, pe fondul nemulțumirilor legate de reducerile bugetare deja adoptate de Guvern.
Ilie Bolojan, huidut la Botoșani
La Iași, primarii PSD au refuzat să participe la discuțiile programate vineri la prânz, la Palatul Culturii. Reprezentanții organizației județene au motivat că întrevederea era pur formală și că deciziile privind tăierile bugetare erau deja stabilite, astfel că prezența lor nu era necesară.
În replică, oficialii liberali din Iași au susținut că mai mulți primari PSD confirmaseră inițial participarea, însă ulterior ar fi primit instrucțiuni de la conducerea centrală a partidului să nu se prezinte la întâlnire.
Guvernul a anunțat că premierul Ilie Bolojan va desfășura în această perioadă ședințe de lucru cu primari din județele Iași și Botoșani, pe teme legate de administrarea publică locală. La întâlniri participă și reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru a sprijini discuțiile tehnice și implementarea proiectelor locale.
Protestatarii i-au strigat lui Ilie Bolojan: „Demisia” și „Trădătorule”
Evenimentele tensionate de la Botoșani au avut loc la doar o zi după un incident similar în Iași, unde premierul Ilie Bolojan a fost întâmpinat cu huiduieli la intrarea în Palatul Culturii. În acel context, un grup de protestatari i-a strigat „Trădătorule!”, iar un bărbat l-a confruntat direct: „Nu vă este rușine?”
În paralel, întâlnirea programată a premierului cu primarii din județ a fost boicotată de edilii PSD, care au justificat lipsa participării prin caracterul „pur formal” al discuțiilor și prin faptul că deciziile privind reducerile bugetare erau deja adoptate de Guvern.
Reprezentanții PNL Iași au afirmat însă că mai mulți primari social-democrați și-au confirmat inițial prezența, dar ulterior ar fi renunțat la participare „la ordin de la centru”, ceea ce a generat și mai multă tensiune în rândul oficialilor locali și al opiniei publice.
Consiliul Superior al Magistraturii, mesaj dur la deciziile luate de premierul Ilie Bolojan
Conflictul a ieșit la iveală după întâlnirea din 14 ianuarie 2026, organizată la sediul Guvernului. La acea reuniune au participat, din partea Secției pentru judecători a CSM, Claudiu Drăgușin și Alin Ene, desemnați oficial să reprezinte instituția. Potrivit documentului transmis ulterior de CSM, scopul participării lor a fost evaluarea „utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției”.
Încă din primele rânduri ale comunicatului, magistrații sugerează că ceea ce au descoperit la fața locului a fost departe de a corespunde așteptărilor. Judecătorii afirmă că discuțiile purtate nu au vizat aproape deloc modificări legislative, așa cum ar fi fost firesc, ci subiecte administrative precum implementarea sistemului Ecris 5, dosarul electronic sau deficitul de personal din instanțe.
În viziunea Secției pentru judecători, aceste teme sunt în afara atribuțiilor comitetului stabilite prin Decizia Prim-ministrului nr. 574 din 19 decembrie 2025. Conform acestui act, comitetul ar trebui să se ocupe strict de analiza legislației din justiție, nu de gestionarea problemelor operative ale instanțelor. Judecătorii atrag atenția că discutarea unor chestiuni administrative într-un astfel de cadru riscă să „acapareze atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar”, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.
Această observație este extrem de importantă, pentru că atinge un nerv sensibil al arhitecturii constituționale. CSM este garantul independenței justiției, iar orice structură care pare să se substituie sau să se suprapună peste competențele sale este privită cu maximă suspiciune de magistrați. Pe lângă această problemă de fond, Secția pentru judecători reclamă și lipsa de transparență a proiectelor legislative ce ar urma să fie analizate în cadrul comitetului.
Potrivit comunicatului, textele de lege nu au fost puse la dispoziția participanților într-un mod clar și complet, nu se știe cine le-a propus și nici care este rațiunea lor reală. Judecătorii folosesc un limbaj neobișnuit de dur atunci când vorbesc despre aceste proiecte. Ei afirmă că ele „denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”. Această formulare sugerează că propunerile legislative ar fi fost elaborate fără o consultare reală a sistemului judiciar și fără o înțelegere profundă a modului în care funcționează instanțele.
foto: arhivă
