În anul 2026, Lăsatul secului de carne va fi marcat duminică, 15 februarie, reprezentând începutul oficial al pregătirilor pentru Postul Paștelui, unul dintre cele mai semnificative momente din calendarul ortodox. Această zi marchează ultima oportunitate pentru credincioși de a consuma alimente „de dulce” – adică carne și produse de origine animală mai bogate – înainte de intrarea în Săptămâna Albă, o perioadă de tranziție în care carnea este exclusă, însă lactatele și ouăle rămân permise.
Lăsatul secului de carne începe pe 15 februarie 2026
Săptămâna Albă are un rol esențial în pregătirea comunității ortodoxe, nu doar din punct de vedere spiritual, ci și fizic. Ea conduce credincioșii către Postul Mare, care începe oficial luni, 23 februarie 2026, și se va încheia în Ajunul Paștelui, la 11 aprilie. Tradițiile acestei perioade reflectă nu doar rânduiala bisericească, ci și importanța disciplinei interioare, a controlului asupra trupului și a concentrare pe viața spirituală.
Preotul Dan Damaschin a explicat pentru Digi24.ro că „înaintea fiecărui mare post, creștinii ortodocși marchează Lăsata Secului – momentul despărțirii de mâncarea «de dulce» și de obiceiurile lumești, pentru a intra într-o perioadă de curățire trupească și sufletească. Denumirea provine din vechea expresie «a lăsa secul», care înseamnă renunțarea la hrana consistentă și la plăcerile care mențin omul ancorat în planul material, pentru a face loc unei vieți duhovnicești mai intense. Nu este doar o schimbare a alimentației, ci un adevărat exercițiu de voință și disciplină interioară.”
„În satele românești, Lăsata Secului de carne înainte de Paște era mai mult decât o simplă zi din calendar. Reprezenta un moment de pregătire spirituală și socială, o zi a comuniunii între oameni și a reflecției înainte de perioada de post. Familiile se adunau la masă pentru a consuma, pentru ultima oară, carne, iar această masă căpăta un caracter simbolic, marcând trecerea de la plăcerile materiale la disciplina postului și a rugăciunii.”, a spus preotul.
În 2026, Lăsata Secului de carne se suprapune cu Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, un moment cu o încărcătură spirituală puternică, subliniind importanța introspecției și a pregătirii sufletești înainte de perioada de post. Această coincidență adaugă o semnificație suplimentară zilei, amintind credincioșilor că tranziția de la consumul de carne la restricții alimentare este și o invitație la reflecție și la curățirea spirituală.
Astfel, Lăsatul secului de carne nu reprezintă doar o tradiție culinară, ci un adevărat ritual de pregătire pentru perioada de post, simbolizând renunțarea la plăcerile materiale și întărirea voinței, în armonie cu rânduielile și valorile ortodoxe.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Săptămâna Albă
Săptămâna Albă este o perioadă încărcată de tradiții și obiceiuri, păstrate cu grijă mai ales în zonele rurale, unde legătura dintre credință și viața de zi cu zi rămâne puternică. Fiecare zi are propriile practici și semnificații:
Lunea Burdufului: Prima zi a săptămânii este dedicată tăierii burdufului de brânză, simbol al pregătirii pentru perioada de post și al organizării gospodăriei.
Marțea și Miercurea Albă: În aceste zile se evită spălatul rufelor și al părului, conform superstițiilor populare care avertizează împotriva ghinionului. Practicile de acest fel reflectă o combinație între ritualurile religioase și credințele tradiționale privind protecția familiei și a gospodăriei.
Vinerea Albă: Această zi era rezervată pregătirii și servirea mesei de seară în familie, un moment de comuniune și recunoștință.
Sâmbăta Albă: Săptămâna se încheia cu pregătirea colăceilor și a plăcintelor de pomană, menite să aducă binecuvântare și să cinstească memoria celor dragi.
Punctul culminant al acestei săptămâni este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, cunoscută popular ca Duminica Iertării. În această zi, credincioșii își cer iertare unii altora pentru greșelile și neînțelegerile săvârșite, deschizându-și inimile înainte de începutul Postului Mare.
Astfel, Săptămâna Albă nu este doar o perioadă de tranziție alimentară, ci și un interval de pregătire spirituală profundă, în care tradițiile culinare și obiceiurile familiale se împletesc cu reflexia, iertarea și disciplinele sufletești, oferind credincioșilor o legătură armonioasă între credință, viață cotidiană și cultură populară.
Începutul Postului Paștelui în 2026
În anul 2026, Postul Paștelui va debuta după Lăsata Secului de brânză, care este programată duminică, 22 februarie. Această zi marchează ultima ocazie pentru credincioși de a consuma lactate și ouă înainte de intrarea în perioada de post propriu-zis.
Astfel, începând cu 23 februarie 2026, credincioșii vor începe efectiv Postul Mare, care se va întinde până la sărbătoarea Învierii Domnului, oferind o perioadă de purificare spirituală și disciplină interioară. Această etapă este caracterizată prin restricții alimentare mai stricte, în care carnea, lactatele și produsele de origine animală sunt evitate, iar accentul se pune pe rugăciune, meditație și introspecție.
Prin respectarea acestor rânduieli, credincioșii sunt chemați să-și întărească voința, să-și curețe sufletul și să se pregătească atât fizic, cât și spiritual pentru celebrarea Paștelui, unul dintre cele mai importante momente din viața bisericii ortodoxe.






















