Vanatoru Andreea
Piața muncii din România urmează să treacă printr-o transformare majoră odată cu aplicarea Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială, act normativ care trebuie transpus în legislația națională până la 7 iunie 2026. Din acel moment, regulile jocului în materie de salarizare vor deveni mult mai clare, iar discuțiile despre remunerație nu vor mai putea fi evitate sau ascunse în spatele clauzelor de confidențialitate.
Modificări la legea privind salariile din România! Ce schimbă noua directivă
Potrivit analizei realizate de consultantul financiar Loredana Mihăilă, noile prevederi introduc drepturi explicite pentru angajați și obligații ferme pentru angajatori, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Ideea centrală este simplă: salariile nu mai pot fi stabilite și gestionate „în ceață”, fără criterii clare și verificabile.
Angajatorii vor avea obligații sporite încă din etapa de recrutare. Printre cele mai importante modificări:
salariul de bază sau intervalul salarial va trebui menționat în anunțul de angajare sau comunicat candidatului înainte de interviu;
va fi interzisă solicitarea istoricului salarial al candidatului (salariul anterior sau actual), pentru a evita perpetuarea unor eventuale inechități din trecut;
procesul de selecție va trebui să respecte criterii transparente și obiective.
Astfel, ceea ce până acum era o practică de bună conduită sau un avantaj competitiv devine obligație legală.
Reguli noi pe durata contractului de muncă
Schimbările nu se opresc la recrutare. Pe parcursul derulării raportului de muncă, angajatorii vor fi obligați să pună la dispoziția salariaților:
criteriile utilizate pentru stabilirea salariilor;
regulile privind nivelurile de remunerare;
mecanismele de evoluție salarială și promovare.
Directiva permite totuși statelor membre să scutească firmele cu mai puțin de 50 de angajați de anumite obligații legate de raportarea evoluției salariale, însă principiul transparenței rămâne aplicabil.
Drept nou pentru angajați: acces la informații comparative
Una dintre cele mai importante noutăți pentru România este dreptul fiecărui angajat de a solicita, în scris, informații despre nivelul salariilor practicate pentru colegii care desfășoară aceeași muncă sau o muncă de valoare egală.
Scopul principal al directivei este reducerea diferențelor salariale, în special a celor dintre femei și bărbați pentru activități comparabile.
Impact asupra confidențialității salariului
În România, salariul este tratat tradițional ca informație confidențială, conform Codului muncii. Transpunerea directivei va impune clarificări importante: ce date rămân confidențiale, ce informații trebuie comunicate agregat și cum vor răspunde angajatorii solicitărilor venite din partea angajaților.
Este de așteptat ca multe clauze care interzic discutarea salariului între colegi să fie limitate sau eliminate.
Contextul pieței muncii
Datele oficiale arată o piață relativ stabilă, dar cu diferențe semnificative:
rata șomajului înregistrat la final de decembrie 2025: 3,29% (aproximativ 263.700 persoane);
rata șomajului calculată după metodologia internațională (BIM): 6% în noiembrie 2025;
șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani): 26,9% în trimestrul III 2025.
În ceea ce privește veniturile, salariul mediu net raportat pentru noiembrie 2025 este de 5.615 lei, însă diferențele între domenii rămân considerabile.
Ce urmează din 2026
Chiar dacă nu se prefigurează o explozie a șomajului, procesul de angajare devine mai competitiv. Se recrutează în continuare, dar mai selectiv. În 2026, avantajul îl vor avea competențele care aduc valoare imediată: abilități tehnice, performanță operațională, eficiență comercială și productivitate.
În concluzie, noua legislație va aduce mai multă claritate și echitate în stabilirea salariilor, dar și un plus de responsabilitate pentru angajatori, care vor trebui să își justifice transparent politicile de remunerare.
