Vanatoru Andreea
De la începutul anului 2027, mai exact începând cu 1 ianuarie, orice executiv care va conduce țara va avea în față o provocare bugetară majoră. Statul ar trebui să găsească resurse financiare consistente pentru a putea susține simultan două angajamente sensibile: eliminarea contribuției la asigurările de sănătate (CASS) pentru anumite categorii de pensionari și aplicarea indexării anuale a pensiilor.
Ce se întâmplă cu indexarea pensiilor?
În prezent, însă, evaluările financiare indică faptul că spațiul bugetar necesar pentru aceste măsuri este insuficient, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării lor în forma actuală.
Pentru o parte dintre beneficiari, mai ales cei cu pensii mici sau medii, discuțiile politice și economice includ și scenarii optimiste, în care veniturile ar putea crește semnificativ, existând chiar estimări care indică posibilitatea dublării unor pensii în anumite cazuri. Cu toate acestea, declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan conturează o imagine mult mai prudentă, în care echilibrul bugetar este fragil, iar implementarea simultană a măsurilor promise devine dificil de susținut fără ajustări fiscale suplimentare sau surse noi de finanțare.
În mod obișnuit, legislația prevede că valoarea punctului de referință din sistemul public de pensii se actualizează anual în luna ianuarie. Această indexare este calculată în funcție de rata inflației și de evoluția salariului mediu brut pe economie, indicatori publicați oficial de Institutul Național de Statistică. Mecanismul are rolul de a menține puterea de cumpărare a pensionarilor în raport cu evoluția prețurilor, conform Newsweek.
Totuși, aplicarea acestor ajustări presupune un efort bugetar considerabil. Estimările economice arată că o majorare de aproximativ 13% a pensiilor, raportată la un univers de circa 4 milioane de beneficiari, ar genera un cost de ordinul miliardelor de euro. Conform unor calcule publicate în spațiul economic, impactul ar putea ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de euro anual.
Menținerea contribuției CASS pune presiune asupra bugetului de stat
În paralel, discuțiile privind eliminarea sau menținerea contribuției CASS pentru pensionari adaugă presiune suplimentară asupra bugetului de stat, complicând și mai mult arhitectura financiară a sistemului public.
În acest context, măsura care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 – respectiv eliminarea contribuției de sănătate pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei, introdusă anterior în 2025 – a fost repusă în dezbatere publică. Subiectul a devenit din nou sensibil după declarațiile lui Ilie Bolojan, care a susținut ideea unei contribuții generalizate de 10% din venituri pentru sistemul de sănătate, inclusiv pentru pensionari.
Argumentul invocat în această discuție este legat de finanțarea sistemului medical. Lunar, din contribuțiile de sănătate ale pensionarilor se adună sume semnificative, estimate la aproximativ 100 de milioane de euro, bani utilizați pentru susținerea cheltuielilor din sistemul public de sănătate. Această realitate financiară este adesea invocată în dezbaterea privind menținerea CASS, fiind considerată un element important în echilibrul dintre venituri și cheltuieli ale bugetului de sănătate.
În ansamblu, perspectiva anului 2027 aduce în discuție un set complex de decizii fiscale și sociale, în care promisiunile de creștere a veniturilor pentru pensionari se confruntă direct cu limitele reale ale bugetului public și cu nevoia de sustenabilitate pe termen lung.
