Vanatoru Andreea
România a ajuns recent în atenția presei internaționale într-un context critic, după ce publicația Politico a semnalat probleme legate de vizibilitatea diplomației românești la Bruxelles. Într-un material inclus în newsletterul „Brussels Playbook”, țara noastră este prezentată într-o notă ironică, sub titlul „Români dispăruți”, referire la lipsa unor reprezentanți vizibili ai comunicării oficiale la nivel european.
România, criticată dur în presa internațională
Jurnaliștii publicației menționată mai sus susțin că România nu ar avea în prezent un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă activ la Bruxelles, ceea ce îngreunează transmiterea pozițiilor oficiale ale statului în spațiul instituțional european. Criticile vin în contextul în care România este a șasea cea mai mare țară din Uniunea Europeană ca populație și unul dintre beneficiarii importanți ai fondurilor europene.
„Țara – care ocupă o parte extrem de strategică a sud-estului Europei și este în mod constant unul dintre cei mai mari beneficiari de fonduri UE – rareori aderă la inițiative controversate sau face lobby public pentru interesele sale în această bulă”, au declarat cinci diplomați și oficiali, conform Politico.
Politologii trag un semnal de alarmă
În urma acestor observații, mai mulți politologi au interpretat apariția articolului drept un semnal de alarmă privind modul în care România își gestionează comunicarea diplomatică la nivel european. Aceștia consideră că lipsa de vizibilitate poate afecta capacitatea țării de a-și promova interesele în instituțiile UE.
Analiza publicată de Politico sugerează că, deși România are o prezență instituțională la Bruxelles, aceasta nu este suficient de vizibilă sau de activă în spațiul public european, ceea ce duce la o percepție de absență în dezbaterile importante de la nivelul Uniunii Europene.
Prăbușirea guvernului a dus la dificultățile de comunicare ale României la nivelul instituțiilor europene
Jurnaliștii publicației Politico atrag atenția că dificultățile de comunicare ale României la nivelul instituțiilor europene s-ar fi accentuat în contextul crizei politice interne, după prăbușirea guvernului, situație care ar fi îngreunat transmiterea unor direcții clare dinspre capitală către reprezentanții de la Bruxelles.
În același material, un oficial român citat de publicația internațională descrie modul în care funcționează în prezent delegația țării noastre în capitala europeană: „Delegația își păstrează capul plecat la Bruxelles pentru a evita schimbările și contracararea din partea partenerilor”, a declarat acesta, sugerând o abordare prudentă în relațiile instituționale.
„O listă publică numește un singur membru al personalului de comunicare, iar reprezentantul permanent nu a emis un comunicat de presă de aproape un an. Site-ul web al ambasadei este, de asemenea, frecvent indisponibil, la fel ca și cel al Ministerului de Externe al țării. Reprezentantul permanent a refuzat să comenteze, iar ministerul de externe de la București nu a răspuns imediat solicitării de comentarii”, se mai arată în articol.
Totodată, Politico susține că România s-ar afla într-o situație singulară în cadrul Uniunii Europene, fiind, potrivit sursei, singurul stat membru care nu are în prezent un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă activ care să reprezinte oficial pozițiile țării în spațiul public european.
Această lipsă de reprezentare vizibilă este prezentată de publicația internațională ca un element care reduce capacitatea României de a comunica rapid și coerent în cadrul dezbaterilor europene, mai ales în perioade de instabilitate politică internă.
Participarea în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii”
Acesta a subliniat că România acționează în special prin mecanisme de lucru și grupuri de influență, concentrându-se pe dosarele pe care le consideră esențiale pentru interesele sale naționale. Un exemplu menționat în acest sens este participarea în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii”, structură care susține menținerea și continuarea finanțării pentru dezvoltarea regională în Uniunea Europeană.
În același timp, diplomații români sunt descriși ca având intervenții constante în cadrul discuțiilor de la nivelul Consiliului Afacerilor Externe, unde ridică inclusiv teme de securitate regională, precum incidentele legate de incursiunile dronelor.
„Delegația Bucureștiului este, de asemenea, foarte activă la sediul NATO”, notează publicația Politico, sugerând că România își concentrează o parte importantă a eforturilor diplomatice în zona de securitate euro-atlantică, chiar dacă acest lucru nu este întotdeauna reflectat în spațiul public european.
„Noi vorbim întotdeauna în termeni extraordinari de vagi. Nu propunem nicio schemă fezabilă. Nu aducem niciun beneficiu clar aliaților noștri de multă vreme. Păi uitați-vă că de când s-a făcut scutul de la Deveselu. Aia e probabil ultima dată când România a venit. E ultima dată când România a venit cu ceva concret pe masă. Și ceilalți au zis: `Da, dom’le, e bine, foarte bine`. Spuneți dacă după aia a mai fost altceva. Da, deci eu sunt siderat. Sunt siderat, efectiv”, a afirmat Avramescu, pentru Fanatik.
„Nimeni nu are o revelație citind articolul. Lucrurile astea se știu. Problema e că nu se spun în public. Nu o să o găsiți pe Von der Leyen sau știu eu pe cine să spună lucrurile astea pe nume. Faptul că a apărut asta arată că cineva e cam nerăbdător acolo, să se revină puțin la rațiune în București. Cred că e o atenționare prin terțe”, a mai spus Cătălin Avramescu, pentru sursa menționată anterior.
