Mirela Loșniță
Evaluarea Națională la Limba română rămâne, an de an, unul dintre cele mai urmărite examene, iar ediția 2026 a confirmat încă o dată structura deja cunoscută: texte accesibile, cerințe clare și un barem care răsplătește atenția la detalii.
Subiectele au fost construite astfel încât elevii să poată demonstra atât înțelegerea textelor literare și nonliterare, cât și stăpânirea regulilor de gramatică și capacitatea de a sintetiza informația.
Cum se rezolvau subiectele la Limba română
Primul text, un fragment din romanul „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu, îl are în centru pe Vladimir Pârvulescu, corector la un ziar, un personaj sensibil la suferința viețuitoarelor. El îngrijește o țestoasă de apă, apoi un uliu și un stârc cenușiu, pe care îi eliberează după ce se refac.
Pentru un răspuns complet, elevii trebuiau să identifice corect profesia personajului și modul în care acesta se raportează la natură, dar și trăsăturile tiparului narativ: succesiunea logică a acțiunilor și prezența unui narator obiectiv. La acest subiect au figurat și cerințe de tip adevărat/fals, identificarea unei trăsături a textului narativ și asocierea fragmentului literar cu o altă operă studiată sau citită, prin evidențierea unei valori comune.
Al doilea text, un fragment de călătorie din volumul „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” de Carmen Strungaru, solicita atenție la detaliile descriptive: locuințele construite pe stâlpi de lemn, modul în care localnicii recoltează nucile de cocos sau întâlnirea autoarei cu fructele de cacao. Baremul aprecia răspunsurile care identificau exact aceste elemente, dar și capacitatea elevilor de a observa un punct comun al celor două texte – relația dintre om și natură și felul în care aceasta modelează experiențele personajelor.
Baremul, explicat
La partea de limbă și comunicare, cerințele au vizat recunoașterea diftongilor, procedeele de formare a cuvintelor, antonimele potrivite și valoarea morfologică a unor termeni. Exercițiile de sintaxă verificau identificarea propozițiilor subordonate și construirea unor enunțuri corecte, iar baremul, deși strict, era previzibil pentru elevii familiarizați cu noțiunile de bază ale gramaticii.
Tot la Subiectul I, candidații au avut și de redactat un scurt text argumentativ, de 50–100 de cuvinte, pe tema importanței de a prețui darurile primite, oricât de simple ar fi. Subiectul I a însumat 70 de puncte, repartizate pe nouă cerințe de înțelegere, vocabular, gramatică și redactare.
Rezumatul de la Subiectul al II-lea, obligatoriu între 100 și 150 de cuvinte, cerea redarea esențialului din fragmentul „Mesteceni de hârtie”, fără detalii inutile și fără citate din text. Aici, baremul acorda puncte pentru coerență, claritate, corectitudine gramaticală și structurarea adecvată a textului.
Subiectele și baremul oficial de corectare sunt publicate de Ministerul Educației pe platforma subiecte.edu.ro, în ziua probei. Următorul examen, cel la Matematică, este programat miercuri, 24 iunie, iar pe 26 iunie are loc proba la Limba și literatura maternă, pentru elevii minorităților naționale.
Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 1 iulie, urmate de etapa de vizualizare a lucrărilor și de depunere a contestațiilor (1–3 iulie), iar rezultatele finale vor fi publicate pe 8 iulie. Nota de la Limba română intră în media de admitere la liceu.
