Georgescu Dragos
Sâmbătă, 24 octombrie 2026, creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Mare Mucenic Areta. În aceeași zi, Biserica cinstește și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți”. Pentru bucureșteni, ziua are o semnificație aparte: are loc tradiționala procesiune „Calea Sfinților”, unul dintre cele mai importante momente ale pelerinajului de Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.
Calendar ortodox 24 octombrie 2026. Sâmbătă e ziua icoanei „Bucuria tuturor celor necăjiți”. Ce să-i ceri Maicii Domnului dacă treci printr-o perioadă grea
Ce sfinți sunt sărbătoriți pe 24 octombrie
Calendarul ortodox: Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mucenici Marcu, Sotirih și Valentin.
Calendarul greco-catolic: Sf. Mucenic Areta și cei împreună cu el.
Calendarul romano-catolic: Sf. Anton Maria Claret, episcop; Sf. Alois Guanella, preot.
Ziua de sâmbătă, 24 octombrie, nu este zi de post.
Cine a fost Sfântul Mare Mucenic Areta
Sfântul Areta a trăit în cetatea Negran (Najran), în sudul Peninsulei Arabice, în vremea împăratului bizantin Iustin I (518–527). Era cel mai respectat dintre conducătorii creștini ai cetății: boier și voievod, căruia i se încredințase rânduiala întregului oraș.
Tradiția Bisericii consemnează că, la vremea pătimirii, Areta avea 95 de ani și era atât de înaintat în vârstă încât abia mai putea umbla. Cu toate acestea, el a rămas sprijinul moral și duhovnicesc al locuitorilor.
În acea perioadă, peste ținutul omeriților domnea Dunaan, un rege care prigonea creștinii și voia să șteargă numele lui Hristos din întreaga țară. Negran era singura cetate în care credința creștină se mai mărturisea deschis.
Sub conducerea înțeleaptă a lui Areta, locuitorii au rezistat mult timp asediului. Dunaan a recurs însă la viclenie: a jurat că, dacă i se deschid porțile, nu va face niciun rău locuitorilor și nu îi va sili să se lepede de credință, cerând doar dania obișnuită. Împotriva sfatului lui Areta, cetatea s-a predat.
Odată intrat, regele și-a încălcat jurământul. Soldații au jefuit cetatea, au ars moaștele Sfântului Episcop Pavel, iar preoții, clericii, monahii și monahiile au fost uciși. Sfântul Areta a primit moarte mucenicească în anul 523, împreună cu aproximativ patru mii de creștini: preoți, monahi, bărbați, femei și copii. Mii de copii și tinere au fost luați în robie.
Persecuția nu a rămas fără răspuns. Potrivit tradiției, Dunaan a fost învins de un conducător creștin, Elezvoi, care a refăcut biserica arsă, a împodobit mormintele mucenicilor și i-a eliberat pe creștini. Fiul Sfântului Areta a fost numit conducător al cetății, iar credința creștină a fost restabilită în ținutul omeriților.
Icoana Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți”
Pe 24 octombrie, Biserica cinstește și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți”. Sub acest nume sunt cunoscute cel puțin trei icoane asemănătoare, însă sărbătoarea de astăzi este legată de icoana din Moscova, aflată în biserica Schimbării la Față din cartierul Bolșaia Ordînka.
Prăznuirea pornește de la o minune petrecută pe 24 octombrie 1688. Eufimia, sora Patriarhului Ioachim al Moscovei (1674–1690), suferea de mult timp de o boală pe care medicii o considerau incurabilă. Pregătindu-se de moarte, femeia s-a spovedit și s-a împărtășit.
Potrivit tradiției, într-o dimineață, în timp ce se ruga, ea a auzit o voce care i-a spus să meargă la biserica Schimbării la Față. Acolo urma să găsească icoana numită „Bucuria tuturor celor necăjiți” și să ceară preotului să citească rugăciuni și să săvârșească Taina Sfântului Maslu, pentru a fi stropită cu aghiasmă. Eufimia a făcut întocmai și, conform tradiției, s-a vindecat.
Cum arată icoana
În icoana „Bucuria tuturor celor necăjiți”, Maica Domnului este pictată în întregime, înconjurată de florile Raiului. Are brațele deschise și capul ușor înclinat, într-un gest de primire a rugăciunilor celor care vin la ea. Deasupra, în nori, este zugrăvit Mântuitorul Hristos, binecuvântând.
Numele icoanei vine dintr-o cântare bisericească închinată Maicii Domnului, în care aceasta este chemată ca bucurie a celor întristați, ocrotitoare a celor necăjiți și ajutătoare a celor bolnavi. De aceea, credincioșii se roagă înaintea ei mai ales în momente de suferință, boală sau deznădejde.
Rugăciunea către Maica Domnului
În ziua prăznuirii icoanei, credincioșii obișnuiesc să rostească rugăciuni către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Pot fi citite Paraclisul sau Acatistul Maicii Domnului, rânduieli care se găsesc în cărțile de rugăciune ortodoxe și sunt rostite pentru ajutor în necazuri, boli și încercări.
Procesiunea „Calea Sfinților”, sâmbătă, 24 octombrie
Pentru credincioșii din București și pentru pelerinii veniți din toată țara, ziua de 24 octombrie este marcată de procesiunea „Calea Sfinților”. Ea face parte din pelerinajul de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor în perioada 18–28 octombrie 2026.
Programul procesiunii:
De la ora 12:00, are loc procesiunea „Calea Sfinților”, organizată în două coloane, care pornesc din locuri diferite.
Prima coloană pleacă de la Catedrala Patriarhală și poartă moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
A doua coloană pornește de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” – Nou.
La ora 12:45, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel întâmpină raclele cu sfintele moaște și rostește un cuvânt de binecuvântare.
După procesiune, moaștele sunt așezate spre închinare în Baldachinul Sfinților de pe Colina Patriarhiei.
Moaștele purtate în procesiune
În procesiune sunt purtate moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfântului Ierarh Nectarie și ale Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Anul acesta, pelerinajul are și un moment special: pentru prima dată, vor fi aduse și moaștele Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea, care vor fi purtate în procesiune.
Ce urmează în pelerinaj
În primele zile ale pelerinajului, între 18 și 23 octombrie, moaștele au fost așezate în interiorul Catedralei Patriarhale istorice, deoarece pridvorul este în lucrări de restaurare a picturii. Închinarea a fost posibilă zilnic, între orele 7:00 și 21:00.
După procesiunea de sâmbătă, programul continuă astfel:
Duminică, 25 octombrie, 17:00–21:30: Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, la Altarul de Vară.
Luni, 26 octombrie: sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. După Sfânta Liturghie, la Altarul de Vară, are loc proclamarea sărbătorii Soborului Sfinților Martiri Militari.
Marți, 27 octombrie: sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, hramul Catedralei Patriarhale și momentul central al pelerinajului.
Miercuri, 28 octombrie: încheierea pelerinajului.
