Georgescu Dragos
O navă comercială sub pavilionul Insulelor Comore s-a scufundat vineri, 23 octombrie 2026, în Marea Neagră, la aproximativ 13 mile marine est de Constanța, după ce ar fi fost lovită de drone. La bord se aflau 13 marinari. Potrivit Autorității Navale Române, salvatorii au recuperat din apă nouă persoane în viață și un corp neînsuflețit, iar căutările continuă pentru ceilalți trei membri ai echipajului. Este cel mai apropiat de litoralul românesc dintre atacurile asupra navelor comerciale din această lună.
O navă se scufundă după ce a fost lovită de drone vineri dimineața în apropiere de Constanța. Un marinar a murit, trei sunt dați dispăruți
Vineri dimineață, la ora 10:15, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) Constanța a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) pentru o misiune de căutare și salvare la aproximativ 13 mile marine est de Constanța. Echipajul navei transmisese un mesaj SOS, semnalând un incendiu la bord.
Potrivit informațiilor comunicate de ARSVOM, nava în dificultate este KHORYV, sub pavilionul Comore. În primele relatări din presă, vasul a fost identificat sub un alt nume, Sakis Antoniou, însă datele transmise ulterior de autorități indică nava KHORYV.
KHORYV este un vrachier de tip OBO, construit pentru transportul alternativ de minereuri și produse petroliere. Are 119 metri lungime și aproape 13,5 metri lățime și a fost construit în 1983, deci are o vechime de 43 de ani. Potrivit unor surse din zona portului, nava ar fi plecat din portul turcesc Ereğli și ar fi avut ca destinație Sulina, cu o încărcătură de materiale feroase. Aceste detalii nu au fost confirmate oficial.
După impact, nava s-ar fi răsturnat și s-a scufundat.
Bilanțul: un mort, nouă salvați, trei dispăruți
La bordul navei se afla un echipaj format din 13 marinari: zece cetățeni ucraineni și trei cetățeni azeri.
Autoritatea Navală Română a anunțat că navele de intervenție au recuperat din apă nouă persoane în viață și un corp neînsuflețit. Echipele de salvare continuă căutările pentru ceilalți trei membri ai echipajului.
Potrivit unor surse, o parte dintre supraviețuitori ar fi fost scoși din apă de o altă navă comercială aflată în apropiere. În primele ore, informațiile neoficiale vorbeau și despre aproximativ zece răniți. Starea acestora nu a fost încă comunicată oficial.
La Constanța au fost mobilizate ambulanțe și echipaje pregătite pentru intervenția în cazul victimelor multiple.
Vremea a îngreunat salvarea
În zonă au fost trimise nava SAR Artemis a ARSVOM, care a plecat din Portul Constanța, precum și nave ale Gărzii de Coastă din cadrul Poliției de Frontieră. Misiunea este coordonată de Autoritatea Navală Română.
A fost solicitat și un elicopter Black Hawk, însă condițiile meteo au împiedicat, cel puțin inițial, deplasarea acestuia. Vineri, Constanța s-a aflat sub ploi torențiale, iar meteorologii anunțaseră cantități de apă de peste 20 de litri pe metru pătrat în Dobrogea.
La limita apelor teritoriale ale României
Nava se afla la aproximativ 13 mile marine de Constanța, adică puțin în afara mării teritoriale a României, care se întinde pe 12 mile marine de la țărm. Locul incidentului se află însă în zona economică exclusivă a țării.
Apropierea de litoral îngrijorează specialiștii. Contraamiralul de flotilă în rezervă Sorin Learschi a explicat, într-o intervenție la Digi24, că astfel de atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele produc presiuni economice, inclusiv asupra pieței asigurărilor maritime, cu efecte asupra comerțului românesc și, în special, asupra activității din Portul Constanța.
Potrivit acestuia, incidentele arată nevoia unor măsuri mai ferme din partea României, inclusiv pentru protejarea navelor comerciale și pentru dotarea cu sisteme antidronă.
Deocamdată, autoritățile nu au comunicat oficial cine a lansat dronele.
O lună cu atacuri în serie
Incidentul de vineri este cel mai recent dintr-o serie de atacuri asupra navelor comerciale din vestul Mării Negre, în octombrie 2026:
5 octombrie: nava turcească Royad Mammadov, încărcată cu cereale, a fost lovită de drone în zona platformei Pescăruș și s-a scufundat. Doi marinari au murit, iar 11 au fost salvați.
13 octombrie: două nave comerciale au fost atacate cu drone în apropierea coastei Bulgariei, printre care HS Dignity și Chelsea-3.
14 octombrie: nava Yara J, sub pavilion Comore, a raportat un incendiu la bord în timp ce era ancorată în marea teritorială a României, lângă Sulina. Echipajul a fost în siguranță. A fost primul incident de acest tip în apele teritoriale românești.
15 octombrie: nava Wine Trader, sub pavilion San Marino, a fost avariată la 14 mile marine de Sulina. În aceeași noapte, radarele MApN au detectat mai multe ținte aeriene lângă Insula Șerpilor, iar o dronă a pătruns pentru aproximativ un minut în spațiul aerian românesc.
17 octombrie: două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone care intraseră ilegal în spațiul aerian național, deasupra apelor teritoriale din dreptul Sulinei.
23 octombrie: nava KHORYV, scufundată la 13 mile marine de Constanța.
Reacția NATO și a autorităților române
Seria de incidente a mobilizat atât autoritățile române, cât și aliații. După întâlnirea președintelui Nicușor Dan cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul bulgar, Rumen Radev, Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit pe 20 octombrie. Alianța a anunțat atunci suplimentarea capacităților de supraveghere și recunoaștere în Marea Neagră, prin avioane de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal specializat.
Atacul de vineri vine la mai puțin de 24 de ore după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată de președintele Nicușor Dan joi, 22 octombrie, la Palatul Cotroceni. Pe agendă s-au aflat implicațiile de securitate ale incidentelor din Marea Neagră și măsurile pentru întărirea capacității de reacție, a protecției apelor teritoriale și a infrastructurii maritime critice. A fost prima ședință CSAT la care au participat miniștrii noului Guvern condus de Luca Niculescu.
România a cerut deja NATO suplimentarea capacităților de combatere a dronelor, de supraveghere și de recunoaștere în regiune.
Ce urmează
Prioritatea autorităților rămâne găsirea celor trei marinari dispăruți. În paralel, anchetatorii vor încerca să stabilească circumstanțele exacte ale atacului, tipul dronelor folosite și traseul acestora.
Incidentul ridică întrebări serioase despre siguranța navigației în apropierea litoralului românesc și despre efectele asupra Portului Constanța, principala poartă maritimă a României. Specialiștii avertizează că fiecare atac crește costurile de asigurare a navelor și poate descuraja armatorii să mai trimită vase în zonă.
