Georgescu Dragos
Banca Națională a României a anunțat miercuri, 4 noiembrie, un curs de 5,3443 lei pentru un euro, în ușoară creștere față de ședința anterioară. Dolarul american și francul elvețian s-au depreciat în fața leului, în timp ce gramul de aur a urcat puternic, la 617,3179 lei. Moneda europeană rămâne aproape de maximul istoric atins în octombrie, cu o săptămână înainte de următoarea ședință de politică monetară a BNR.
Cursul valutar 4 noiembrie 2026. Cât este un Euro pe piața din România
Euro a câștigat 0,27 bani față de marți, când era cotat la 5,3416 lei. Creșterea este de aproximativ 0,05%, deci una foarte mică.
Evoluția nu a fost însă aceeași pentru toate monedele. Iată principalele cotații, comparate cu cele de marți:
Euro: 5,3443 lei, față de 5,3416 lei, o creștere de 0,27 bani;
Dolar american: 4,7518 lei, față de 4,7761 lei, o scădere de 2,43 bani;
Franc elvețian: 5,8128 lei, față de 5,8375 lei, o scădere de 2,47 bani;
Gram de aur: 617,3179 lei, față de 599,4554 lei, o creștere de 17,86 lei.
Așadar, leul a pierdut foarte puțin în fața euro, dar a câștigat teren în fața dolarului și a francului. Dolarul a pierdut aproximativ 0,5%, iar francul circa 0,4%.
Cea mai mare mișcare a fost la aur. Gramul s-a scumpit cu aproape 3% într-o singură zi. Cu o zi înainte, aurul trecuse deja de la 597,4380 la 599,4554 lei, a arătat Bursa.
Mișcarea vine pe fondul reacțiilor piețelor la alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. CNBC a relatat că prețurile aurului și argintului au crescut, în timp ce dolarul a scăzut, după victoria democraților, potrivit unui titlu preluat pe pagina Bursa. Scăderea dolarului pe piața românească pare să meargă în aceeași direcție, deși BNR nu oferă explicații pentru mișcările zilnice.
Cursurile de referință sunt calculate de BNR pe baza cotațiilor băncilor autorizate să opereze pe piața valutară. De aceea, ele reflectă situația din piață la momentul anunțului și se pot schimba în ședința următoare.
Marți, și alte monede au avut cotații importante. Lira sterlină a fost cotată la 6,4063 lei, zlotul polonez la 1,2087 lei, iar 100 de forinți maghiari la 1,4637 lei, a arătat Bugetul.ro. Datele pentru lira sterlină de miercuri nu apăreau în sursele consultate la momentul redactării.
Euro, aproape de maximul istoric
Cursul de miercuri trebuie privit într-un context mai larg. În octombrie, moneda europeană a atins un maxim istoric de 5,3527 lei. Cursul anunțat azi este cu doar 0,84 bani sub acel nivel.
Episodul a început la începutul lui octombrie. Pe 2 octombrie, euro a sărit la 5,3447 lei, un record la acel moment, față de vechiul maxim de 5,2788 lei stabilit pe 23 septembrie, potrivit Ziarul Profit. Înaintea acestei mișcări, cursul BNR stătuse la 5,27 lei timp de șapte ședințe consecutive.
Ulterior, cursul a rămas în jurul pragului de 5,33–5,35 lei. Pe 21 octombrie, euro era cotat la 5,3297 lei, iar a doua zi a urcat la 5,3485 lei. La finalul lunii, pe 30 octombrie, cursul era de 5,3426 lei, iar pe 2 noiembrie, de 5,3403 lei.
Comparația pe termen lung arată mai clar direcția. La începutul anului 2026, euro era cotat la 5,0905 lei. Față de acel nivel, moneda europeană s-a apreciat cu 25,38 bani, adică aproximativ 5%. În urmă cu exact un an, pe 4 noiembrie 2025, un euro costa 5,0865 lei, a arătat Mediafax.
Mediile anuale spun aceeași poveste: 4,97 lei în 2024, 5,04 lei în 2025 și aproape 5,20 lei până acum în 2026, potrivit datelor publicate de cursbnr.nxm.ro.
Ce se întâmplă cu dolarul, francul și aurul
Dolarul se află sub nivelul din octombrie, dar peste cel de anul trecut. În urmă cu un an, un dolar valora 4,4207 lei, adică aproximativ 33 de bani mai puțin decât acum.
Francul elvețian a urcat și mai mult. Pe 4 noiembrie 2025 era cotat la 5,4685 lei, iar miercuri a ajuns la 5,8128 lei. Moneda elvețiană contează în special pentru cei care încă au credite sau venituri în această valută.
Aurul rămâne cel mai volatil. Gramul costa 639,2010 lei pe 2 octombrie și 635,4807 lei pe 14 octombrie, potrivit surselor consultate. A coborât apoi sub 600 de lei la începutul lui noiembrie, înainte de saltul de miercuri. Față de 567,28 lei, cât costa acum un an, prețul este cu aproape 9% mai mare.
De ce rămâne leul sub presiune
Banca centrală nu explică zilnic evoluția cursului, însă a recunoscut dificultatea momentului. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a vorbit în octombrie despre echilibrul dintre curs și dobânzi.
„Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm“, a spus acesta, potrivit Ziarul Profit.
Suciu a explicat că deciziile băncii centrale influențează lichiditatea din piață, ceea ce poate îngreuna finanțarea economiei și chiar a bugetului de stat.
Inflația rămâne unul dintre cele mai mari subiecte. Rata anuală a ajuns la 6,61% în septembrie, după 6,17% în august, potrivit datelor INS preluate de curs-valutar-bnr.ro. Calculată după metoda europeană, ea a fost de 6,5%, cea mai mare din UE, unde media este de 3,8%, a relatat Wall-Street.ro.
Printre cele mai mari scumpiri se numără chiriile, motorina și benzina. Deficitele României rămân și ele în atenția piețelor. Agenția S&P a reconfirmat pe 2 octombrie ratingul țării la BBB-, cu perspectivă negativă, adică cel mai jos nivel din categoria recomandată investițiilor, a relatat Ziarul Financiar. Înaintea deciziei, un expert estima la aproximativ una din patru șansele unei retrogradări, potrivit Ziarul Profit.
„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P“, a spus atunci ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Cu câteva luni în urmă, în mai, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că nivelul cursului părea atunci unul de echilibru.
„După calculele noastre, se pare că e unde trebuie. Dar sunt calcule“, spunea acesta, potrivit Capital.ro.
Între timp, euro a continuat să urce, iar stabilitatea, spunea Isărescu, depinde de continuarea corecțiilor fiscale.
Bugetul pe 2027 rămâne astfel o miză importantă. Guvernul condus de Luca Niculescu așteaptă calculele Ministerului Finanțelor pentru a decide, printre altele, asupra indexării pensiilor, o măsură al cărei impact a fost estimat de ministrul Muncii la 9,6 miliarde de lei.
Unele analize au invocat și instabilitatea politică internă, precum și evoluțiile regionale, drept factori care au apăsat asupra leului în octombrie, a notat Bugetul.ro. Publicația a menționat și vulnerabilitățile structurale, respectiv deficitul bugetar și cel de cont curent.
Ce înseamnă cursul pentru buzunarul românilor
Cursul euro se simte mai ales la creditele în această monedă, la produsele din import și la vacanțele în străinătate.
Pentru a înțelege efectul, iată un calcul simplu: o rată de 300 de euro ar însemna acum aproximativ 1.603 lei, față de 1.527 de lei la cursul de la începutul anului. Diferența este de aproximativ 76 de lei pe lună.
Totodată, 1.000 de euro valorează acum 5.344 de lei, cu aproape 254 de lei mai mult decât în ianuarie.
Exportatorii către Uniunea Europeană ar putea avea un avantaj, în schimb, importurile și produsele din zona euro devin mai scumpe. Cum BNR a arătat că și cursul leului este una dintre presiunile asupra inflației, efectul se poate resimți și în prețuri.
Cursurile BNR sunt cursuri de referință. Ele nu reprezintă prețul pe care îl veți găsi la bancă sau la casele de schimb, unde se adaugă marja fiecărui operator. Cei care au de schimbat sume mari ar trebui să compare ofertele înainte.
Efectul se poate vedea și în perioada următoare, când mulți români își planifică vacanțele de iarnă sau cumpărăturile de sărbători. Un sejur plătit în euro sau un produs importat, cu prețul stabilit în această monedă, ar putea costa mai mult în lei decât în sezonul trecut, chiar dacă prețul în euro rămâne același.
Pe de altă parte, cei care încasează venituri în euro, precum exportatorii sau românii care primesc bani de la rude din străinătate, primesc acum mai mulți lei la schimb.
Ședința BNR din 12 noiembrie, următorul reper
Următorul moment important este 12 noiembrie, când BNR își va anunța decizia de politică monetară. La ultima ședință, din 8 octombrie, banca centrală a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, dobânda Lombard la 7,50% și cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%, a relatat Newsweek România.
Tot atunci, BNR a avertizat că inflația ar urma să crească din nou spre finalul anului, sub presiunea prețurilor la combustibili și energie, a altor materii prime și a cursului leului. Printre riscuri se numără conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă.
Rămâne de văzut ce mesaj va transmite instituția despre curs și inflație. În paralel, investitorii urmăresc planurile bugetare pentru 2027 și evoluțiile de pe piețele externe, după alegerile din SUA.
