Saghin Sabrina
Presiuni majore asupra Ucrainei în această săptămână, după ce administrația Trump a prezentat oficialilor europeni și ucraineni o propunere de pace care a stârnit controverse puternice. Potrivit relatărilor din presa americană, citate de Kyiv Independent, Statele Unite cer recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia și angajamentul explicit al Ucrainei de a renunța definitiv la planurile de aderare la NATO.
Propunerea a fost discutată pe 17 aprilie, la Paris, în cadrul unor întâlniri la nivel înalt, iar informațiile au fost confirmate de oficiali occidentali pentru Wall Street Journal.
Administrația Trump propune Ucrainei un acord controversat
În contextul actual al conflictului ruso-ucrainean, propunerea administrației Trump a surprins prin concesiile pe care le presupune din partea Ucrainei. Recunoașterea formală a anexării ilegale a Crimeei ar reprezenta o schimbare radicală față de politica externă oficială a Statelor Unite din ultimele decenii, dar și o încălcare a principiilor dreptului internațional, care interzic modificarea granițelor prin forță.
În plus, planul american include și o prevedere prin care Ucraina s-ar angaja oficial să nu mai urmărească aderarea la NATO, un obiectiv consfințit în Constituția ucraineană. Emisarul special american Keith Kellog a confirmat, într-un interviu acordat postului Fox News pe 20 aprilie, că „aderarea Ucrainei la NATO nu mai este în discuție”.
Răspunsul oficial al Ucrainei la această propunere urmează să fie oferit în cadrul unei noi întâlniri programate săptămâna aceasta la Londra. Dacă părțile vor ajunge la un acord preliminar, propunerea va putea fi transmisă ulterior oficial către Moscova.
O propunere greu de acceptat pentru Ucraina și riscuri majore pentru politica externă americană
Delegația ucraineană prezentă la Paris i-a inclus pe Andri Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, ministrul de externe Andri Sibiha și ministrul apărării Rustem Umerov. De cealaltă parte, din echipa administrației Trump au făcut parte Keith Kellog și Steve Witkoff, aceștia urmând să participe și la discuțiile de la Londra.
Un oficial de la Departamentul de Stat al SUA a subliniat că ideile prezentate sunt doar „opțiuni posibile” și nu ultimatumuri, dar a insistat că Washingtonul așteaptă un răspuns ferm și rapid din partea Kievului.
În pofida acestor nuanțări, propunerea a fost percepută drept una foarte dificilă de acceptat pentru Ucraina. Kievul a afirmat constant că nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeei și a altor teritorii ocupate de Rusia. Acceptarea unor astfel de condiții ar contraveni nu doar politicii interne a Ucrainei, ci și legilor internaționale și pozițiilor asumate de SUA și de alte state democratice.
În 2018, în timpul primei administrații Trump, fostul secretar de stat Mike Pompeo a reafirmat opoziția fermă a Statelor Unite față de anexarea Crimeei, subliniind că „nicio țară nu poate schimba granițele alteia prin forță”. Congresul american a adoptat, de asemenea, legi care interzic recunoașterea anexărilor teritoriale ilegale efectuate de Rusia.
O altă concesie propusă: zona neutră de la Zaporojie și control american asupra centralelor nucleare
Un alt element al propunerii discutate vizează crearea unei „zone neutre” în jurul centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, și trecerea acesteia sub control american. Ideea este motivată de dorința de a preveni atacurile asupra obiectivelor nucleare și de a reduce riscurile catastrofelor nucleare în regiune.
În plus, Donald Trump i-ar fi propus anterior președintelui Volodimir Zelenski, într-o conversație telefonică, ideea de a oferi Statelor Unite controlul asupra tuturor centralelor nucleare ucrainene pentru a proteja infrastructura strategică a țării.
Totuși, nici propunerea privind zona neutră, nici ideea transferului de control asupra infrastructurii nucleare nu par a fi acceptate ușor de Kiev, întrucât ar însemna o cedare majoră de suveranitate.
Mai mult, deși propunerea administrației Trump nu specifică explicit recunoașterea anexării celorlalte patru regiuni ucrainene ocupate de Rusia după 2022, ea nici nu prevede retragerea trupelor rusești de pe aceste teritorii, ceea ce alimentează temerile că un eventual acord ar putea legitima în mod indirect ocupația rusă.
Reacții și perspective: o încercare de negociere sub presiunea timpului
Administrația Trump a transmis clar că, în lipsa unui progres rapid în negocieri, ar putea abandona eforturile sale pentru obținerea păcii. În acest context, întâlnirea de la Londra capătă o importanță crucială.
Conform relatărilor, după discuțiile de la Londra, Steve Witkoff ar urma să plece la Moscova pentru a purta negocieri directe cu oficialii ruși, într-un efort de a impulsiona procesul de pace.
Situația este, însă, extrem de complicată. Pe de o parte, ucrainenii se tem că orice compromis prea mare ar submina suveranitatea și integritatea teritorială a țării. Pe de altă parte, rușii nu dau semne că ar fi dispuși să accepte concesii semnificative.
În acest moment, este incert dacă propunerea administrației Trump va putea reprezenta un punct de plecare pentru negocieri reale sau va adânci și mai mult prăpastia dintre părți.
În plus, propunerile formulate la Paris și Londra riscă să provoace tensiuni și în interiorul comunității internaționale. Acceptarea anexării Crimeei de către SUA ar marca o schimbare fundamentală în politica externă americană și ar putea slăbi poziția colectivă a Occidentului în fața Rusiei.
O miză uriașă pentru viitorul Ucrainei și al securității europene
Negocierile care se poartă în aceste zile ar putea avea implicații profunde nu doar pentru Ucraina, ci pentru întregul echilibru de securitate din Europa. Propunerile avansate de administrația Trump pun Kievul în fața unor alegeri extrem de dificile: să apere principiile și integritatea teritorială, riscând să piardă sprijinul esențial al SUA, sau să accepte compromisuri dureroase în schimbul unei posibile încetări a conflictului.
Indiferent de deznodământ, aceste discuții deschid o nouă etapă în eforturile de soluționare a războiului ruso-ucrainean — o etapă marcată de presiuni, riscuri și decizii cu impact major asupra viitorului întregii regiuni.
