Loredana Ionescu
Autoritățile olandeze au făcut un nou pas în ancheta furtului tezaurului românesc de la Muzeul Drents, anunțând joi arestarea unui al patrulea suspect. Este vorba despre un tânăr de 24 de ani din Heerhugowaard, conform informațiilor furnizate de Rtv Drenthe.
Anchetă în desfășurare și percheziții extinse
Până în acest moment, poliția nu a stabilit încă o legătură clară între acest suspect și ceilalți trei arestați anterior în acest caz. Cu toate acestea, forțele de ordine continuă investigațiile, efectuând percheziții ample în mai multe locații din municipiul Koggenland.
„Vom interoga acest suspect, deocamdată se află în detenție completă”, a spus purtătorul de cuvânt, conform sursei citate.
Pe lângă interogatorii, anchetatorii au ridicat două vehicule, mai multe articole de îmbrăcăminte și diverse suporturi de date. O locuință din Heerhugowaard a fost, de asemenea, percheziționată în căutarea unor dovezi suplimentare, conform Rtv Drenthe.
Prioritatea rămâne recuperarea tezaurului
Deși ancheta avansează, obiectele de valoare furate din tezaurul românesc, inclusiv faimosul Coif de aur de la Coțofenești, nu au fost încă recuperate. Poliția olandeză a subliniat că prioritatea principală rămâne găsirea acestor artefacte istorice de o importanță inestimabilă.
În prezent, toți cei patru suspecți reținuți în acest dosar sunt originari din Heerhugowaard. Cei doi bărbați arestați inițial au primit prelungirea detenției preventive cu 90 de zile, în timp ce femeia implicată în acest caz rămâne și ea în arest pentru încă 30 de zile.
Un caz cu implicații internaționale
Furtul obiectelor din patrimoniul cultural românesc a generat o mobilizare internațională a autorităților, având în vedere valoarea istorică și culturală a tezaurului dispărut. Colaborarea între poliția olandeză și autoritățile române continuă, în încercarea de a aduce la lumină întreaga rețea implicată în această operațiune și de a asigura recuperarea bunurilor furate.
Investigațiile sunt în plină desfășurare, iar noi detalii sunt așteptate să apară pe măsură ce ancheta avansează.
Povestea coifului de aur de la Coțofenești
Coiful de aur de la Coțofenești este considerat una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România, fiind o relicvă de o valoare inestimabilă. Datând din secolul IV î.e.n., acest artefact impresionant aparține culturii geto-dacice și este atribuit, cel mai probabil, unei căpetenii locale. Descoperit în mod accidental, coiful a intrat în patrimoniul național, devenind una dintre piesele de rezistență ale tezaurului românesc.
Descoperirea coifului: O întâmplare norocoasă
Legenda descoperirii coifului s-a născut într-o zi obișnuită din anul 1928, în comuna Coțofenești, județul Prahova. Un băiat care se juca pe un teren agricol a dat peste un obiect strălucitor, parțial îningropat în pământ. Fascinat de ceea ce găsise, copilul a dus obiectul acasă, unde familia sa și-a dat seama că era vorba despre un artefact prețiuos. Ulterior, coiful a ajuns în atenția autorităților, fiind preluat de specialiștii Muzeului Național de Istorie.
Un artefact unic, cu o simbolistică puternică
Coiful este realizat din aur masiv și cântărește aproape 800 de grame. Decorat cu motive complexe, acesta prezintă ochi larg deschiși, sprâncene arcuite și elemente stilizate, care aveau un rol apotropaic, menit să protejeze purtătorul în luptă. Potrivit specialiștilor, obiectul era destinat unui lider militar sau unei căpetenii tribale, subliniind statutul său de autoritate.
Arta decorativă a coifului de la Coțofenești se încadrează în stilul epocii La Tène, caracteristic populațiilor celtice și geto-dacice. Se presupune că a fost realizat de meșteri pricepuți, care au folosit tehnici avansate de prelucrare a metalului.
Drumul spre recunoaștere internațională
După descoperirea sa, coiful a fost expus în diverse muzee din România și străinătate, fiind admirat pentru frumusețea și semnificația sa istorică. De-a lungul timpului, specialiștii au realizat numeroase studii pentru a determina proveniența exactă și contextul utilizării sale.
Recent, coiful a făcut parte dintr-o expoziție organizată în Olanda, la Muzeul Drents din Assen. Din păcate, în ianuarie 2025, muzeul a fost victima unei spargeri spectaculoase, iar mai multe obiecte de tezaur, inclusiv coiful de la Coțofenești, au fost furate. Autoritățile internaționale sunt în alertă pentru recuperarea acestor artefacte inestimabile.
Un simbol al moștenirii dacice
Coiful de aur de la Coțofenești rămâne un simbol al moștenirii geto-dacice, reflectând bogăția și complexitatea culturii strămoșilor noștri. Descoperirea sa a oferit noi perspective asupra organizării sociale și militare a populațiilor antice din spațiul carpato-danubiano-pontic.
Deși furtul acestui artefact reprezintă o pierdere semnificativă, eforturile pentru recuperarea sa continuă. Până atunci, povestea sa rămâne una dintre cele mai fascinante din istoria arheologiei românești.
Sursa foto: Arhivă
