Mirela Loșniță
În Bulgaria, după o pauză de peste un secol, a fost confirmat primul caz de holeră. Ultimul focar major în această țară a avut loc între anii 1914 și 1918, urmat de un singur caz izolat în 1921. Întoarcerea acestei boli infecțioase aproape de granițele României este un motiv de îngrijorare, mai ales având în vedere istoricul grav al holerei în Europa și răspândirea sa globală din ultimele decenii.
Cazul actual: un cetățean indian, sursa infecției
Primul caz de holeră din Bulgaria în 103 ani este un tânăr cetățean indian în vârstă de 23 de ani, care a călătorit recent la New Delhi, India, între 13 august și 2 septembrie. Ministerul Sănătății din Bulgaria a confirmat cazul, specificând că pacientul a început să prezinte simptome de diaree acută la scurt timp după întoarcerea în Bulgaria, pe data de 3 septembrie. Diagnosticul a fost confirmat în urma analizelor de laborator efectuate de Laboratorul Național de Infecții Bacteriene Deosebit de Periculoase, din cadrul Centrului Național de Infecții și Boli Parazitare din Sofia.
Pacientul a fost izolat imediat într-o cameră privată, dotată cu baie proprie, în cadrul Departamentului de Boli Parazitare și Infecțioase „Profesorul Ivan Kirov.” Starea sa generală de sănătate este, conform medicilor, bună, ceea ce indică un prognostic favorabil. Deși boala poate avea complicații severe, intervenția medicală promptă și izolarea au redus riscurile pentru sănătatea publică.
Măsuri de precauție și prevenirea răspândirii
Un contact apropiat al pacientului, care locuiește împreună cu acesta, a fost pus în carantină ca măsură de precauție. Testele efectuate asupra acestui contact au ieșit negative, iar persoana respectivă primește tratament profilactic cu antibiotice. În acest moment, nu prezintă niciun simptom, dar măsurile de monitorizare continuă pentru a preveni eventuale complicații.
Autoritățile sanitare bulgare au demarat o anchetă epidemiologică pentru a identifica potențiali contacți suplimentari. Până acum, nu au fost descoperite alte persoane expuse, iar pacientul nu a vizitat locuri publice sau restaurante în perioada petrecută în Bulgaria, ceea ce limitează considerabil riscul de răspândire.
De asemenea, unitatea medicală unde este tratat pacientul a implementat măsuri stricte pentru a preveni răspândirea holerei. Acestea includ dezinfecția îmbunătățită a spațiilor și utilizarea echipamentului individual de protecție de către personalul medical. Eforturile concentrate ale autorităților vizează asigurarea faptului că acest caz rămâne unul izolat, fără a genera un focar local sau regional.
Holera: O boală infecțioasă periculoasă
Holera este o boală infecțioasă extrem de gravă, cauzată de consumul de apă sau alimente contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Aceasta poate duce la simptome gastrointestinale severe, deshidratare rapidă și poate avea o rată ridicată de mortalitate în absența unui tratament adecvat. Boala are o istorie îndelungată, fiind răspândită inițial în India, unde râul Gange era considerat o sursă majoră de infecție.
De-a lungul secolelor, holera s-a răspândit la nivel global, provocând mai multe pandemii, mai ales în prima jumătate a secolului al XX-lea. Îmbunătățirea igienei și a sistemelor de alimentare cu apă potabilă, precum și utilizarea clorului pentru purificarea apei au dus la o reducere semnificativă a cazurilor de holeră în Europa și în alte zone dezvoltate.
În Bulgaria, holera a reprezentat o problemă semnificativă până la începutul anilor 1920. Ultimul focar major de holeră a avut loc între anii 1914 și 1918, în timpul și după Primul Război Mondial, perioadă marcată de condiții sanitare precare și de mișcări masive de populație. După acea perioadă, un singur caz a mai fost înregistrat în 1921. Apariția eforturilor de purificare a apei, introducerea măsurilor de igienă și clorinarea surselor de apă au redus semnificativ prevalența holerei în Europa și în Bulgaria.
În ultimele decenii, cazurile de holeră în Europa au fost extrem de rare, însă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) continuă să raporteze un număr mare de cazuri la nivel global, mai ales în zonele afectate de crize umanitare, sărăcie și infrastructură sanitară deficitară. Regiuni din Africa și America de Sud sunt în continuare afectate periodic de focare de holeră, ceea ce menține riscul reintroducerii bolii în țări unde aceasta a fost eradicată.
