Aurul continuă să doboare praguri istorice. Dacă la începutul lunii septembrie atingea pentru prima dată valoarea de 500 de lei per gram, acum prețul a urcat la peste 516 lei. Creșterea accentuată reflectă neîncrederea tot mai mare a populației și a companiilor în instrumentele bancare de economisire, dar și teama că inflația va continua să erodeze puterea de cumpărare, într-un climat economic și politic marcat de instabilitate.
Prețul aurului, în urcare zilnică
Evoluția prețului confirmă caracterul de „refugiu” al metalului prețios. Doar în ultimele două săptămâni, aurul s-a scumpit cu peste 16 lei per gram, iar față de începutul lunii aprilie, creșterea depășește 10%. Investitorii preferă aurul pentru că își menține valoarea în timp și oferă protecție în fața inflației și a incertitudinilor economice.
Evoluția aurului în ultimii ani
Creșterea actuală nu este un fenomen izolat, ci parte a unei tendințe accelerate. În urmă cu zece ani, în 2015, gramul de aur costa în medie 150 de lei. Cinci ani mai târziu, în 2020, prețul ajunsese la 241 de lei, o creștere de 161%. În 2025, pragul a urcat la 516 lei, ceea ce înseamnă o dublare a ritmului de scumpire comparativ cu perioada anterioară.
Refugiu financiar în perioade de criză
Aurul este considerat unul dintre puținele active care oferă independență față de instituțiile financiare. În timp ce dobânzile bancare nu acoperă rata reală a inflației, iar piețele financiare sunt tot mai volatile, investitorii se reorientează către aur sau titluri de stat, singurele care pot oferi un grad mai mare de siguranță.
Este o bulă financiară sau un semnal al unei crize profunde?
Creșterea rapidă a prețului aurului ridică întrebări serioase. Există specialiști care avertizează că s-ar putea să asistăm la o nouă bulă financiară, alimentată de panică și lipsa de încredere în alte instrumente de economisire. În același timp, mulți economiști consideră că această evoluție nu este o simplă speculație, ci un semnal clar al adâncirii unei crize economice globale.
Exodul capitalului către aur nu se întâmplă decât în perioade de instabilitate majoră. Faptul că tot mai mulți investitori își mută resursele în acest activ denotă lipsa de încredere în piețele tradiționale și în politicile guvernamentale.
Ce înseamnă scumpirea aurului pentru români
Pentru români, creșterea prețului aurului are două fețe. Pe de o parte, cei care au cumpărat aur în trecut se bucură de o creștere semnificativă a valorii investițiilor lor. Pe de altă parte, cei care doresc acum să achiziționeze aur o vor face la un preț mult mai mare.
Aurul devine astfel un instrument de protecție împotriva inflației și o alternativă la depozitele bancare, dar accesibilitatea lui scade odată cu fiecare nou record. În același timp, bijuteriile din aur, moștenite sau achiziționate în trecut, capătă o valoare mai mare și pot fi privite ca o rezervă financiară reală.
Ascensiunea aurului, care a depășit 516 lei pe gram, reflectă tensiunile și instabilitatea lumii în care trăim. Nu este doar o cifră pe piața financiară, ci un barometru al fricii și al neîncrederii. În timp ce băncile oferă dobânzi care nu mai acoperă inflația, iar economiile sunt puse sub presiune de crize multiple, aurul rămâne singurul activ care inspiră siguranță și continuitate.
Pentru români, el reprezintă atât o investiție, cât și o garanție, însă prețul tot mai ridicat arată că în spatele acestor recorduri stă o realitate dificilă: o lume în care stabilitatea economică este mai fragilă ca niciodată.
Sursa foto: Arhivă