Nicolescu Daniela
Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat cel mai recent raport World Economic Outlook, aducând o serie de estimări pesimiste pentru România. Conform documentului, creșterea economică este revizuită în scădere, inflația va continua să fie ridicată în următoarele 12 luni, iar rata șomajului va crește. De asemenea, deficitul de cont curent rămâne la un nivel alarmant, în ciuda măsurilor de consolidare fiscală anunțate de Guvern.
Creșterea economică, revizuită semnificativ în jos
Potrivit raportului publicat marți de FMI, economia României va crește cu doar 1% în anul 2025, o prognoză mult mai modestă decât cea anunțată în aprilie, când instituția estima un avans de 1,6%. Situația devine și mai îngrijorătoare în contextul comparației cu anul precedent: în octombrie 2024, Fondul prognoza o creștere de 3,3% pentru 2025, ceea ce înseamnă o ajustare negativă de peste două puncte procentuale.
Pentru anul 2026, FMI estimează un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 1,4%, față de 2,8% cât era anticipat anterior. Practic, România se află în fața unei perioade de stagnare economică, după un deceniu marcat de creșteri solide și de o relativă stabilitate macroeconomică.
Experții Fondului subliniază că încetinirea vine pe fondul măsurilor de consolidare fiscală adoptate de Guvern pentru a reduce deficitul bugetar, dar și din cauza scăderii consumului privat, afectat de inflația persistentă și de costurile ridicate ale vieții. În raport se arată că economia României va crește doar „gradual și moderat”, fiind susținută mai ales de investițiile din fondurile europene prin programul NextGenerationEU, care vor compensa doar parțial scăderea cererii interne.
Inflația, departe de a fi sub control
În ceea ce privește evoluția prețurilor, FMI avertizează că inflația va rămâne ridicată cel puțin încă 12 luni, deși se așteaptă o temperare lentă spre finalul lui 2026. Noile proiecții arată că România va înregistra o inflație medie anuală de 7,3% în 2025 și de 6,7% în 2026, mult peste estimările anterioare, care indicau valori de 4,6% și 3,1%.
Această revizuire majoră indică faptul că procesul de dezinflație este mai dificil decât se anticipase inițial. Scumpirile persistă în special în sectoarele energiei și alimentelor, iar politicile de creștere a taxelor indirecte contribuie la menținerea prețurilor la un nivel ridicat.
FMI avertizează că presiunile inflaționiste pot fi alimentate și de instabilitatea fiscală, de creșterea costurilor de producție și de posibilele ajustări salariale din sectorul public. În același timp, instituția se așteaptă ca Banca Națională a României să mențină o politică monetară prudentă, fără reduceri majore ale dobânzii de referință până când inflația nu va intra pe o traiectorie clar descendentă.
Conform raportului, abia la sfârșitul anului 2026, inflația ar putea reveni sub marja de toleranță a BNR, estimată la 3% ± 1 punct procentual.
Șomajul, în creștere după ani de stabilitate
O altă veste negativă adusă de raportul FMI se referă la piața muncii. După o perioadă de relativă stabilitate, rata șomajului este așteptată să crească. În 2025, aceasta ar urma să ajungă la 5,9%, față de 5,4% în 2024, urmând o ușoară corecție la 5,8% în 2026.
În raportul din aprilie, Fondul anticipa o stagnare a șomajului la 5,4% și o scădere până la 5,2% în 2026, ceea ce arată o schimbare semnificativă în perspectivele privind ocuparea forței de muncă.
Creșterea șomajului este explicată prin scăderea investițiilor private, amânarea proiectelor mari și dificultățile întreprinderilor mici și mijlocii, care se confruntă cu costuri mari și cu o cerere internă redusă.
Deficitul de cont curent și avertismentele FMI
Pe lângă problemele de creștere și inflație, FMI atrage atenția asupra deficitului de cont curent, care rămâne la cote îngrijorătoare. Instituția estimează că acesta va reprezenta 8% din PIB în 2025, urmând să scadă la 6,6% în 2026, dar fără progrese majore în reducerea dezechilibrelor externe.
Experții Fondului consideră că România trebuie să accelereze reformele structurale și să îmbunătățească colectarea veniturilor bugetare, pentru a evita riscul unei noi perioade de instabilitate fiscală.
„PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune moderată, susținută parțial de investițiile din fondurile europene, dar afectată de inflația ridicată și de consolidarea fiscală. Inflația va rămâne la un nivel ridicat în următoarele 12 luni, urmând să scadă sub marja de toleranță a BNR până la finalul lui 2026”, se menționează în concluziile raportului.
Banca Mondială, chiar mai pesimistă
Dacă FMI lasă o urmă de optimism, Banca Mondială este și mai rezervată în privința perspectivelor României. În cel mai recent raport pentru Europa și Asia Centrală, instituția prevede o creștere de doar 0,4% în 2025 și 1,3% în 2026, valori care ar confirma stagnarea economiei românești în următorii doi ani.
Astfel, tabloul general conturat de marile instituții financiare este unul sumbru: România se confruntă cu o creștere economică aproape blocată, inflație persistentă și o piață a muncii fragilă, iar redresarea reală ar putea veni abia după 2027, în funcție de eficiența măsurilor guvernamentale și de atragerea fondurilor europene.
