Saghin Sabrina
Apropierea alegerilor prezidențiale din România aduce în prim-plan o serie de acuzații controversate lansate de Călin Georgescu, fost candidat respins la funcția de președinte. Într-un interviu oferit jurnalistului conservator american Tucker Carlson, Georgescu susține că România este controlată în totalitate de „mafia globalistă”, acuzând direct nume importante de pe scena internațională – de la fostul secretar de stat american Antony Blinken, până la Emmanuel Macron și Maia Sandu.
El afirmă că aceste forțe externe au deturnat cursul democrației românești și că statul român nu mai are suveranitate reală. De asemenea, Georgescu avertizează că România a fost transformată într-un instrument geopolitic, care ar putea deveni scânteia unui nou conflict mondial.
Călin Georgescu, prima apariție publică după ce i-a fost anulată candidatura
În centrul interviului acordat de Călin Georgescu se află ideea că alegerile și politica din România nu mai reflectă voința cetățenilor, ci sunt dictate de interesele unor puteri externe. Fostul candidat prezidențial susține că întregul sistem politic românesc este controlat „100%” de influențe străine și că deciziile esențiale pentru țară sunt luate în afara granițelor.
Georgescu compară intervențiile din România cu ceea ce s-a întâmplat în SUA în timpul campaniei prezidențiale a lui Donald Trump, afirmând că aceleași grupuri de intelligence ar fi încercat să submineze și candidatura sa.
Mai mult decât atât, el afirmă că influența Statelor Unite, prin intermediul lui Blinken, a fost decisivă în determinarea direcției politice a României, iar în prezent, după perioada administrației Trump, țara s-ar afla „sub controlul total al Franței”.
Prezența Maiei Sandu, președinta Republicii Moldova, în acest context al acuzațiilor, întărește ideea susținută de Georgescu conform căreia există o coaliție de lideri regionali și globali care dirijează politicile de la București, în detrimentul intereselor naționale ale României.
„Acelasi grup de intelligence care a încercat sa distrugă si campania lui Donald Trump este responsabil si pentru interventiile din Romania. Am fost acuzat de interferenta rusa, la fel ca Trump in trecut… Tot sistemul din Romania este controlat 100% prin interferenta straina. Inainte de alegerile din SUA, Antony Blinken, fostul secretar de stat, a controlat situatia. Dupa administrarea Trump, Romania este complet sub influenta Frantei. Astazi, presedintele Romaniei este presedintele Macron”, a declarat Georgescu, in primul sau interviu dupa respingerea candidaturii.
România – piesă cheie pe tabla de șah a geopoliticii internaționale
O altă dimensiune importantă a discursului lui Călin Georgescu este viziunea sa asupra rolului strategic al României în actualul context geopolitic. Fostul candidat susține că România nu este doar o țară în care se joacă soarta democrației interne, ci și un punct nevralgic pentru echilibrul regional și global.
„Toata lumea stie ca a existat interventie externa, ca Blinken a dictat ce trebuie sa faca sistemul. Macron si Sandu, alaturi de Moldova, au avut un cuvant de spus, dar cel mai important a fost Blinken. (…)
Romania nu mai este doar o tara, este poarta care poate duce la razboi sau o poate proteja de el. Este cea mai lunga frontiera cu Ucraina, iar in aceasta situatie, Romania este esentiala pentru Uniunea Europeana si pentru Macron, care vizeaza declansarea unui conflict militar”, a spus Călin Georgescu.
În opinia sa, prezența celei mai mari baze militare NATO din Europa de Est pe teritoriul României nu este întâmplătoare. El sugerează că țara a fost transformată într-un potențial punct de lansare pentru un nou conflict global, sub pretextul apărării colective. „Nu au nevoie de o Românie liberă. Vor o Românie militarizată, obedientă, din care să poată porni Al Treilea Război Mondial”, afirmă Georgescu cu o retorică alarmistă.
„Nu au nevoie de o Romanie libera, cea mai mare baza militara NATO este in Romania si vor sa lanseze Al Treilea Razboi Mondial din Romania si sa implice intreaga Europa si SUA (…) Romania este poarta care duce la razboi sau care poate proteja lumea de razboi. Este cea mai lunga granita cu Ucraina si in aceasta situatie Romania este importanta strategic pentru UE, pentru Macron in vederea declansarii razboiului”, sustine Georgescu.
Mai mult, el atrage atenția asupra faptului că România este esențială pentru NATO, dar și pentru Uniunea Europeană, care – în opinia sa – ar urmări mai degrabă implementarea unei agende globaliste decât protejarea suveranității statelor membre. Aceste acuzații vin într-un moment în care tensiunile internaționale cresc, iar relațiile dintre marile puteri sunt tot mai fragile.
Critica Uniunii Europene și viziunea unei noi ere pentru România
În discursul său, Călin Georgescu nu a ezitat să arunce acuzații directe și asupra Uniunii Europene, pe care o descrie ca pe un „guvern globalist” lipsit de legitimitate democratică. El susține că UE este condusă de persoane „nealese” care impun politici menite să slăbească identitatea națională și independența statelor membre.
„Uniunea Europeană nu este o uniune a națiunilor libere, ci o construcție tehnocratică impusă de sus în jos”, afirmă Georgescu, pledând pentru o reformă profundă a acestei structuri. El propune revenirea la o „uniune a popoarelor”, bazată pe respect reciproc, cooperare și păstrarea valorilor naționale.
Georgescu avertizează că România ar trebui să fie prima țară care să-și afirme independența față de această constrângere globalistă. Un astfel de act, spune el, ar avea un efect de domino și ar putea încuraja alte națiuni europene să urmeze același drum.
„Pământul nu l-am primit de la Bruxelles, ci de la Dumnezeu”, afirmă el cu o notă de patriotism profund, pledând pentru o revenire la rădăcini și la valorile creștine și tradiționale care au definit România de-a lungul timpului.
Nu în ultimul rând, Georgescu și-a exprimat regretul că nu a putut intra oficial în cursa prezidențială, spunând că intenția sa era aceea de a deveni un „mediator al păcii” într-o lume tot mai divizată. „România este alfa și omega pentru o nouă eră de pace, demnitate, iubire și prosperitate”, a declarat el.
În sprijinul acestei viziuni, el evocă simbolismul graniței dintre bine și rău, pe care România, în calitate de stat de frontieră între Vest și Est, ar trebui să o închidă cu înțelepciune și curaj.
Reacții și represalii – „Oameni amendați pentru opinii”
Pe lângă acuzațiile la nivel geopolitic, Călin Georgescu a adus în discuție și presupusele abuzuri la adresa susținătorilor săi. El afirmă că oameni simpli, inclusiv pensionari și mame singure, au fost amendați cu sume uriașe doar pentru că și-au exprimat susținerea pe rețelele sociale.
„Au fost interzise postările de promovare electorală pentru candidați independenți, în timp ce doar partidele politice aveau voie să se promoveze. Este o dictatură digitală”, a spus el, referindu-se la presupusa cenzură de pe rețelele de social media.
Georgescu consideră că toate aceste măsuri au fost menite să-i împiedice candidatura și să reducă la tăcere vocile incomode care propun un alt model de conducere și de viitor pentru România.
„Sustinatorii nostri, inclusiv varstnicii si mamele singure, au fost amendati cu 1.000 de euro si au fost supusi perchezitiilor pentru postarile lor pe social media. Pensionarii cu pensii de 200-300 de dolari au fost amendati cu sume de 1.000 de dolari… A fost interzisa promovarea electorala pe retelele sociale, cu exceptia membrilor de partid”, a concluzionat Georgescu.
Călin Georgescu a adus în atenția publicului un discurs puternic, dar profund controversat, cu acuzații directe la adresa unor lideri globali și instituții internaționale. El propune o Românie liberă de influențe externe, suverană, creștină și ancorată în valorile tradiționale. Indiferent de cât adevăr conțin afirmațiile sale, ele exprimă o nemulțumire crescândă în rândul unei părți a societății – o sete de independență, de identitate și de control asupra propriei destinații.
