Solstițiul de vară marchează debutul verii astronomice în emisfera nordică și coincide cu cea mai lungă zi a anului din punct de vedere al luminii naturale. În 2025, acest eveniment va avea loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42 (ora României), când ziua va avea o durată de aproximativ 15 ore și 32 de minute.
Solstițiul de vară 2025: Cum este sărbătorită cea mai lungă zi a anului în lume
După acest moment, zilele vor începe treptat să se scurteze, iar nopțile să se prelungească, proces care va continua timp de șase luni, până la solstițiul de iarnă, ce va avea loc pe 21 decembrie.
În astronomie, solstițiul de vară reprezintă momentul precis din an în care Soarele atinge cea mai mare declinație nordică față de ecuatorul ceresc. Acest punct corespunde valorii maxime pozitive a declinației solare și marchează una dintre cele două extreme anuale ale traiectoriei Soarelui pe bolta cerească – cealaltă fiind solstițiul de iarnă, când declinația este maxim negativă.
Această poziție extremă este rezultatul înclinării axei de rotație a Pământului cu aproximativ 23,5° față de planul orbitei sale în jurul Soarelui, cunoscut sub denumirea de ecliptică. Datorită acestei înclinări, în ziua solstițiului de vară, Soarele ajunge la un unghi maxim de înălțare deasupra orizontului la amiază, formând cele mai mari unghiuri ale razelor solare în emisfera nordică.
Mai exact, la solstițiul de vară, Soarele se află la o declinație de 23° 27′ nord, adică la distanța unghiulară maximă față de ecuatorul ceresc în direcția nord. În acest moment, traiectoria sa zilnică descrie un arc paralel cu ecuatorul ceresc, numit tropicul Racului, iar în această zi lumina solară cade perpendicular pe acest cerc de latitudine. Acest eveniment are o importanță deosebită în astronomia observațională și marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică.
„Denumirea de solstițiu provine de la faptul că, la această dată, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele, aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, face ca durata zilei să atingă cea mai mare valoare anuală, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m,” potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Solstițiul de vară 2025: Ziua cu cea mai lungă durată de lumină – 21 iunie, ora 05:42
În anul 2025, solstițiul de vară va avea loc pe data de 21 iunie, la ora 05:42 (ora României), marcând începutul verii astronomice în emisfera nordică. Acest fenomen astronomic apare atunci când axa de rotație a Pământului este înclinată cel mai mult spre Soare, ceea ce face ca emisfera nordică să primească o cantitate maximă de radiație solară în decursul unei zile.
Consecința directă a acestei poziționări este cea mai lungă zi din an, în ceea ce privește durata luminii naturale. La 21 iunie 2025, durata totală a iluminării solare va fi de aproximativ 15 ore și 32 de minute, de la răsărit până la apus.
Tot în această zi, Soarele va atinge punctul său culminant pe bolta cerească, adică va urca la cea mai mare înălțime față de orizont la momentul amiezii. Această înălțare maximă face ca razele solare să cadă mai aproape de verticală, rezultând o iluminare intensă și o încălzire accentuată a solului.
Solstițiul de vară nu este doar o zi cu o durată lungă a luminii, ci și un moment simbolic, care marchează echilibrul delicat dintre mișcările Pământului și influența Soarelui asupra climatului și ciclurilor naturale.
Ce înseamnă „solstițiu”? Originea și semnificația termenului
Termenul „solstițiu” își are originea în limba latină, din cuvântul „solstitium”, care este alcătuit din două componente: „sol”, ce înseamnă „soare”, și „stitium”, derivat din verbul „sisto”, cu sensul de „a opri”, „a sta pe loc” sau „a rămâne constant”. Prin urmare, semnificația literală a cuvântului este „Soarele stă” sau „Soarele nemișcat”, făcând referire la aparenta „pauză” în mișcarea Soarelui pe bolta cerească în apropierea solstițiului, când poziția sa la amiază pare să nu mai urce sau coboare timp de câteva zile.
Pe lângă originea latină, cuvântul are și o influență lingvistică franceză, provenind din forma „solstice”, care a fost preluată în limbajul științific modern.
În cursul unui an calendaristic au loc două solstiții, momente cheie în ciclul mișcărilor Pământului în jurul Soarelui:
- Solstițiul de vară, care are loc în luna iunie, marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și aduce cu sine cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an în această emisferă.
- Solstițiul de iarnă, ce se produce în luna decembrie, semnalează începutul iernii astronomice și reprezintă cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică.