Cristina Cohuț
Românii sunt îndemnați să strângă cureaua, dar Parlamentul funcționează pe un buget de peste 2 milioane lei pe zi. De la salarii și diurne până la cheltuieli pentru birouri în teritoriu, costurile pentru întreținerea celor 466 de aleși ai poporului sunt uriașe. Într-o țară cu probleme financiare grave, cifrele ridică semne de întrebare.
Cât costă o zi de funcționare a Parlamentului României
Conform estimărilor oficiale, o zi întreagă de funcționare a Parlamentului costă 2,04 milioane de lei. Asta înseamnă peste 409.000 de euro, indiferent dacă e weekend sau zi lucrătoare. Practic, instituția „arde” în fiecare minut 1.244 de euro din bugetul public, ceea ce înseamnă că într-o oră se ajunge la peste 74.000 de euro.
Aceste cifre includ salariile personalului, sporurile, întreținerea clădirilor, utilități, transport, echipamente și alte cheltuieli curente. Deși pare o sumă abstractă, costul este real și plătit din banii contribuabililor.
Într-un an, Parlamentul funcționează, în medie, 250 de zile lucrătoare. Pentru aceste zile, cheltuiala medie urcă la aproape 3 milioane de lei zilnic, doar în timpul programului efectiv de lucru, potrivit fanatik.ro.
Bugetul pe 2025: Peste 746 de milioane de lei
Pentru anul 2025, bugetul total al Parlamentului a fost stabilit la 746,2 milioane lei, adică aproape 150 de milioane de euro. Din această sumă, Camera Deputaților primește 551 milioane lei, iar Senatul – 195,25 milioane lei. În ciuda reducerilor față de anul trecut (aproximativ 6,81% la Cameră și 4,34% la Senat), costurile rămân foarte mari.
Camera Deputaților alocă aproximativ 374,7 milioane lei pentru cheltuielile de personal, ceea ce înseamnă circa 68% din buget. Pentru bunuri și servicii se duc 78,8 milioane lei, iar investițiile și reparațiile capitale primesc 50 de milioane.
La Senat, 136,6 milioane lei merg pe salarii și sporuri, 39 milioane pe bunuri și servicii, iar 19,5 milioane lei pe active nefinanciare, adică investiții sau dotări.
Costul unui parlamentar: Peste 1.200 de euro pe minut
Raportat la întreaga structură, fiecare parlamentar român costă în jur de 4.400 de lei pe zi, echivalentul a 880 de euro. La nivel de instituție, Parlamentul ajunge să „consume” 85.200 de lei pe oră (adică 17.000 de euro), iar pe minut – 6.218 lei (peste 1.200 de euro).
Aceste cifre iau în calcul toate cheltuielile asociate funcționării instituției, nu doar salariile. Ele includ și costurile indirecte: întreținere sedii, utilități, transport, echipamente, consultanță, deplasări și organizarea activității în general.
Un mandat parlamentar costă 1,3 milioane de euro
Pe durata unui mandat de patru ani, un parlamentar ajunge să coste statul român aproximativ 6,4 milioane lei – aproape 1,3 milioane de euro. Suma cuprinde toate cheltuielile: salarii nete, diurne, beneficii forfetare, cazare, transport, telefonie, birouri în teritoriu, dar și costuri instituționale generale.
Salariul net de bază pentru un parlamentar este de aproximativ 11.000 de lei pe lună. Dacă vorbim de lideri de grup sau președinți de comisii, suma urcă spre 13.000 de lei. Acestea sunt veniturile „de bază”, la care se adaugă restul beneficiilor.
Suma forfetară lunară este între 30.000 și 35.000 de lei. Ea este destinată acoperirii costurilor pentru birourile din teritoriu – chirie, utilități, personal angajat. De multe ori, aceste sume sunt cheltuite integral, fără o verificare amănunțită a justificării.
Diurne, chirii, transport gratuit și alte beneficii
Pe lângă salariu și sumă forfetară, parlamentarii beneficiază de o serie de alte drepturi. De exemplu:
- diurnă de 400 de lei pe zi pentru ședințele de plen și comisii;
- cazare decontată integral (chiria minimă lunară este de 10.000 lei);
- transport gratuit – un zbor pe lună cu avionul, trenuri gratuite nelimitat;
- telefon de serviciu cu abonament inclus;
- decont de combustibil pentru deplasările în teritoriu;
- angajați personali (consilieri, secretare, șoferi);
- mobilier, echipamente IT și alte dotări pentru birourile parlamentare.
Toate acestea sunt suportate de stat și incluse în bugetul anual aprobat de Parlamentul însuși.
Parlamentul funcționează chiar și când nu muncește
Un aspect important este că aceste cheltuieli nu încetează în weekend sau în timpul vacanțelor parlamentare. Salariile și costurile de funcționare curg în continuare. Asta înseamnă că, și atunci când în plen e liniște, Parlamentul „arde” zilnic sute de mii de euro.
Aceste date ridică întrebări în contextul în care Guvernul discută măsuri de austeritate. S-au tăiat burse, s-au amânat majorări de pensii, iar pentru multe categorii sociale s-au introdus contribuții suplimentare.
În același timp, una dintre cele mai scumpe instituții din România rămâne funcțională la capacitate maximă, fără reduceri notabile. Nici măcar numărul parlamentarilor (466) nu este pus în discuție, deși România are unul dintre cele mai mari parlamente din Europa, raportat la populație.
Bugetul mediu lunar: Peste 61 de milioane de lei
Lunar, Parlamentul funcționează cu un buget de aproximativ 61,2 milioane lei – echivalentul a 12,3 milioane de euro. Din această sumă, peste 70% este alocată salariilor și cheltuielilor directe ale parlamentarilor.
Cu toate acestea, în dezbaterile publice nu se discută despre eficiența instituției. Cei mai mulți români nu știu câte proiecte de lege au fost inițiate, câte au fost adoptate sau care este rata reală de prezență a aleșilor.
În condițiile în care instituția consumă sume uriașe din buget, lipsa de transparență și control public devine o problemă. Mulți cetățeni sunt nemulțumiți de faptul că plătesc costuri atât de mari, în timp ce se confruntă cu lipsuri esențiale – de la medicamente compensate, la burse școlare sau fonduri pentru spitale.
Cât de justificată este suma?
România se confruntă în 2025 cu un deficit bugetar ridicat. Guvernul a anunțat măsuri fiscale dure, inclusiv tăieri de beneficii, suspendări de pensii speciale și noi contribuții pentru pensionari. Însă, în paralel, bugetul Parlamentului rămâne stabil și generos.
Nu există, deocamdată, semnale că s-ar lua în calcul o reducere a numărului de aleși. Nici scăderea sumelor forfetare sau a altor beneficii nu este pe agenda publică. Practic, în timp ce populația este invitată să „strângă cureaua”, Parlamentul rămâne neatins de măsurile de reducere a cheltuielilor.
Această realitate a fost semnalată și de organizații civice. De exemplu, ONG-uri precum Expert Forum sau Funky Citizens au propus, în mod repetat, o reformă a cheltuielilor parlamentare. Însă propunerile au fost ignorate sau amânate.
