Georgescu Dragos
Marți, 18 noiembrie, Parlamentul României a deschis un nou capitol în povestea complicată a cumpărăturilor online din afara Uniunii Europene.
Cât trebuie să plătești pe un colet de acum încolo dacă comanzi de pe Temu și Shein. S-a votat legea în Parlamentul României
O lege mult discutată, intens așteptată în unele zone și privită cu îngrijorare în altele, a fost adoptată oficial: toate coletele venite din state non-UE, cu o valoare declarată sub 150 de euro, vor fi taxate cu o sumă fixă de 25 de lei. Măsura nu va intra în vigoare imediat, ci de la 1 ianuarie 2026, ultimul termen stabilit după ce data inițială, 1 noiembrie 2025, a devenit imposibil de respectat. Legea va ajunge în scurt timp pe masa Președintelui pentru promulgare, iar apoi va începe un proces de tranziție care va modifica felul în care românii fac cumpărături de pe platformele asiatice.
Pentru unii, vestea pare doar o formalitate birocratică. Pentru alții, cu mii de comenzi mici pe an, este o schimbare reală în modul de consum. Pentru autorități, însă, această taxă nu este doar o chestiune de bani, ci una de capacitate administrativă, securitate economică și presiune logistică. În spatele acestor 25 de lei se ascunde o problemă mult mai mare, una pe care Bruxelles-ul o urmărește cu atenție și pe care statele membre încearcă să o rezolve de ani de zile.
Volumul de colete cu valoare redusă, care intră în UE în fiecare zi, a devenit amețitor. În 2024, în Uniune au intrat nu mai puțin de 4,6 miliarde de astfel de pachete – dublu față de 2023 și de trei ori mai multe decât în 2022. Ceea ce pentru consumator pare doar o comandă banală de 2, 5 sau 10 euro, pentru autoritățile fiscale reprezintă un fenomen de proporții, greu de gestionat, greu de controlat și greu de reglementat.
Aproximativ 91% dintre cele 12 milioane de colete care ajung zilnic în Europa provin din China. Iar în spatele acestor procente uriașe stau nume precum Shein, Temu și AliExpress – platforme care au schimbat complet comportamentul de consum în ultimii ani. Rapid, ieftin, la un click distanță. Un model care a cucerit milioane de tineri, oameni cu venituri mici sau consumatori obișnuiți care preferă să cumpere produse de câțiva lei decât să plătească prețuri occidentale.
Dar acest model ultrarapid are un cost: presiune asupra vămilor, asupra transportului aerian, asupra mediului și asupra comercianților europeni care nu pot concura cu prețurile Asiei. De aceea Bruxelles-ul a decis să acționeze. Măsura introdusă în România este, de fapt, un pas într-o strategie europeană mai amplă, gândită pentru a limita avalanchea de colete low-value care au sufocat sistemele vamale.
Până acum, în UE exista o scutire de taxe vamale pentru coletele sub 150 de euro. Acest prag fusese stabilit cu ani în urmă, când traficul online era incomparabil mai mic. În 2025, însă, traficul a explodat, iar autoritățile europene s-au trezit în fața unei situații imposibile: volume uriașe, verificări imposibil de făcut, colete imposibil de gestionat, iar producătorii locali tot mai afectați de invazia produselor foarte ieftine.
Statele Unite s-au confruntat cu un fenomen similar și au aplicat deja un mecanism aproape identic pentru pachetele sub 800 de dolari, iar rezultatul a fost vizibil imediat. Expedițiile din China au scăzut drastic, modelul de business al platformelor asiatice a fost forțat să se restructureze, iar presiunea pe sistemul logistic american s-a redus simțitor. Europa speră la un efect asemănător, mai ales având în vedere că majoritatea coletelelor din Asia sunt trimise individual, direct de la producător, în pachete mici transportate cu avionul.
Pentru români, schimbarea principală este simplă la prima vedere: fiecare colet cu valoare declarată sub 150 de euro, dacă vine din afara UE, va avea un cost suplimentar de 25 de lei. Indiferent că este vorba de un șnur de păr, o husă de telefon, o pereche de șosete sau o mică unealtă. Fiecare colet înseamnă aceeași taxă. Este o sumă fixă, indiferent de produs, indiferent de valoarea lui reală.
Acest lucru înseamnă că o comandă de 2 euro ar putea deveni brusc neatractivă. În unele cazuri, costul taxei va depăși valoarea produsului cumpărat. Consumatorii români, obișnuiți cu livrări directe din Asia la costuri minime, vor fi nevoiți să-și adapteze comportamentul. Mai puține comenzi mici, mai multe comenzi grupate. Mai puțină spontaneitate, mai multă planificare. Practic, modelul de business al giganților asiatici va fi afectat exact în punctul cel mai vulnerabil: volumul.
În primele șase luni ale anului 2025, Temu, platforma cu cea mai agresivă creștere în Europa, a avut o medie de 115 milioane de utilizatori activi lunar. Shein, rivalul său direct, a ajuns la 145 de milioane de utilizatori, o creștere de 12% față de perioada anterioară. Această expansiune rapidă, combinată cu prețuri extrem de mici și cu livrări directe din Asia, a făcut ca autoritățile europene să considere situația nesustenabilă.
Presiune pe Temu și Shein
Comisia Europeană a început deja să pună presiune pe marile platforme chineze. Pentru Shein, au existat avertismente legate de reduceri false, de informații înșelătoare și de tehnici de vânzare agresive. În cazul Temu, Bruxelles-ul a constatat preliminar că platforma nu respectă Regulamentul privind Serviciile Digitale, pentru că nu controlează suficient produsele ilegale listate pe site. Unele produse se dovediseră nesigure, altele aveau probleme cu standardele europene, iar unele nu aveau deloc etichete sau avertismente obligatorii în UE.
Mai multe țări europene au aplicat deja amenzi acestor giganți, dar, după cum avertizează experții, sancțiunile pot încetini fenomenul, dar nu-l pot opri complet. „Europa trebuie să acționeze ferm și să le facă pe Shein și Temu responsabile. Avem nevoie de reguli clare și sancțiuni descurajante”, a declarat Agustin Reyna, reprezentant al Organizației Europene pentru Consumatori, într-un context în care protecția consumatorilor și reglementarea platformelor digitale au devenit priorități la nivel comunitar.
Legea adoptată acum în România funcționează ca un preludiu la noul sistem european, care va intra în vigoare începând cu 2026. Statele membre nu au avut prea mult spațiu de manevră. Bruxelles-ul a cerut clar introducerea taxei și ajustarea procedurilor vamale cât mai repede. România a încercat să se încadreze în termenul din noiembrie 2025, dar, potrivit parlamentarilor, calendarul tehnic nu a mai putut fi respectat. De aceea, termenul a fost împins până la 1 ianuarie 2026, dată considerată realistă pentru implementarea unui sistem care va necesita adaptări logistice și tehnologice.
Până la acea dată, românii vor continua să beneficieze de regulile actuale, care permit importul fără taxe vamale al coletelor sub 150 de euro. Dar este clar că acest regim se apropie de sfârșit, iar anul 2026 va marca începutul unei noi ere în comerțul online cu produse asiatice.
În esență, pentru consumatori, efectele sunt mai multe: costuri suplimentare pentru fiecare colet, livrări care ar putea deveni mai lente din cauza procedurilor vamale care vor crește, o mai mare responsabilitate din partea platformelor în ceea ce privește calitatea produselor, dar și, posibil, o reducere a valului uriaș de pachete.
Pe lângă dimensiunea financiară, există și un aspect ecologic important. Organizațiile de mediu au avertizat deja că modelul fast-fashion generat de platforme precum Shein și Temu produce o risipă masivă de materiale, ambalaje și transporturi aeriene. Fiecare colet mic, trimis individual, reprezintă o încărcare suplimentară pentru aviație, iar emisiile rezultate sunt considerabile. În contextul în care Europa își intensifică eforturile pentru reducerea emisiilor de carbon, diminuarea acestor fluxuri nu este doar o chestiune economică, ci și una ecologică.
În final, legea adoptată marți este doar începutul unui proces complex de reglementare. Pe termen scurt, consumatorii români vor simți schimbările direct în buzunar. Pe termen mediu și lung, însă, transformarea este una globală. Platformele asiatice vor fi forțate să-și regândească strategiile, comercianții europeni ar putea câștiga teren, iar autoritățile vamale vor avea, în sfârșit, instrumente suplimentare pentru a controla fluxurile care au provocat atâtea dificultăți.
Până atunci, însă, rămâne de văzut cum se vor adapta românii și cât de repede va putea România să implementeze un sistem care să fie eficient, predictibil și capabil să facă față realităților unui comerț online care se schimbă de la an la an, uneori mai repede decât poate fi reglementat.
