Mirela Loșniță
Joi, 8 mai 2025, cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales în fruntea Bisericii Catolice, devenind cel de-al 267-lea papă, sub numele de Leon al XIV-lea. Odată cu această alegere, lumea întreagă și-a îndreptat privirea asupra noului Suveran Pontif, nu doar pentru rolul său spiritual, ci și pentru poziția-cheie pe care o ocupă în fruntea unui stat suveran, cu o putere simbolică și diplomatică imensă. Dar ce înseamnă, în realitate, din punct de vedere financiar, să fii Papă.
Ce salariu are, de fapt, Papa Leon al XIV-lea
Contrar percepției comune, Papa nu primește un salariu în sens tradițional. Deși, din punct de vedere legal, ar putea beneficia de o remunerație lunară estimată la aproximativ 2.500 de euro, papii moderni, în special Francisc, au ales să refuze acest drept. Același model pare a fi urmat și de Papa Leon al XIV-lea, care, conform apropiaților, preferă un stil de viață modest, în acord cu principiile Sfântului Francisc de Assisi.
În schimb, Vaticanul asigură Suveranului Pontif toate condițiile necesare pentru viața de zi cu zi și pentru îndeplinirea misiunii sale: locuință, hrană, transport, securitate, servicii medicale, asistență permanentă și personal dedicat.
Așadar, deși nu există un venit personal încasat lunar, Papa dispune de resurse instituționale vaste. El trăiește fără griji materiale, dar fără a deține, în mod formal, averi personale. Tradiția impune ca Pontiful să fie administrator, nu beneficiar.
Papa Francisc, considerat unul dintre cei mai modești lideri din istoria recentă a Bisericii, a locuit în mod deliberat în Domus Sanctae Marthae – o reședință simplă din incinta Vaticanului, evitând fastul Palatului Apostolic. Gestul său a fost un semnal clar privind direcția pontificatului: sobrietate, simplitate și grijă față de cei nevoiași.
Papa are la dispoziție o flotă de vehicule, reședințe oficiale, asistenți personali și o alocație considerabilă pentru acte caritabile. De pildă, Papa Francisc a direcționat personal 200.000 de euro către o închisoare din Roma pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale deținuților.
Totuși, aceste fonduri nu sunt pentru uz personal
Ele sunt parte din bugetul Vaticanului, destinat activităților caritabile și pastorale. Estimările neoficiale indică faptul că, în ansamblu, Suveranul Pontif are acces la o rețea de resurse care, în cazul Papei Francisc, s-ar fi situat în jurul valorii de 14 milioane de euro – fonduri gestionate, nu deținute.
Vaticanul se finanțează printr-un sistem complex, care combină donațiile credincioșilor, încasările turistice, profiturile din Muzeele Vaticanului, investițiile financiare și diverse surse comerciale. Una dintre cele mai importante surse de venit o constituie Obolul Sfântului Petru – o colectă anuală globală, organizată în rândul catolicilor, care aduce, în medie, peste 24 de milioane de euro. Cei mai generoși donatori provin din Statele Unite, Germania și Italia.
În ciuda acestor surse, situația financiară a Vaticanului nu este lipsită de provocări. În 2023, Sfântul Scaun a raportat un deficit operațional de peste 80 de milioane de euro. Acest dezechilibru a determinat măsuri drastice, inițiate de Papa Francisc pentru reducerea cheltuielilor.
Pentru a echilibra bugetul și a susține fondul de pensii al angajaților Vaticanului, Papa Francisc a impus, în 2021, un set de măsuri fără precedent. Cardinalii, care anterior aveau salarii între 4.000 și 5.500 de euro pe lună, au suferit o reducere de 10%. Episcopii au ajuns la o remunerație lunară de aproximativ 3.000 de euro, în timp ce preoții obișnuiți din Roma primesc în jur de 1.200 de euro.
Călugării și călugărițele care nu ocupă funcții administrative nu sunt remunerați deloc
Misiunea lor este considerată un angajament spiritual complet, în afara logicii salarizării. În plus, Papa Francisc a pus capăt unei practici vechi: oferirea de apartamente subvenționate clerului de rang înalt. Reorganizarea proprietăților Vaticanului a fost parte dintr-un efort amplu de transparentizare și eficientizare a resurselor scrie Antena3CNN.
Deși Papa conduce un stat suveran și are în subordine o infrastructură administrativă vastă, rolul său este, în esență, spiritual. Nu este responsabil cu gestionarea banilor în sens tradițional și nu urmărește acumularea de avere. Mai mult, responsabilitatea sa nu se încheie niciodată. Papa este papă pe viață, iar chiar și în cazuri excepționale, cum a fost retragerea Papei Benedict al XVI-lea, acesta a continuat să trăiască în interiorul Vaticanului, într-o reședință special amenajată, beneficiind de aceleași condiții de siguranță și sprijin instituțional.
Imaginea Vaticanului ca simbol al bogăției și opulenței este, în parte, o moștenire istorică. Operele de artă, arhitectura impunătoare și luxul din unele secțiuni ale Palatului Apostolic sugerează o abundență materială rară. Totuși, în realitate, Sfântul Scaun operează cu un buget relativ mic în comparație cu marile instituții internaționale. Cheltuielile administrative, întreținerea patrimoniului și sprijinirea misiunilor internaționale consumă resurse importante.
Dacă va urma linia trasată de Francisc – simplitate, transparență, solidaritate – este de așteptat ca Leon al XIV-lea să mențină aceeași abordare în privința finanțelor papale: refuzul salariului, o viață austeră și prioritizarea misiunii spirituale.
