Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025 au provocat reacții puternice în spațiul politic românesc, dar și în afara cercurilor de putere. Una dintre cele mai vocale și controversate poziții a venit din partea lui Claudiu Târziu, fost senator și cofondator al partidului AUR, care a părăsit formațiunea în aprilie, pe fondul unui conflict deschis cu liderul actual, George Simion.
Ce spune Claudiu Târziu, fost lider AUR, despre votul românilor
Claudiu Târziu, cunoscut pentru discursul său conservator și naționalist, a reacționat imediat după aflarea rezultatelor primului tur, în care George Simion a obținut un scor neașteptat de mare – 40,96% din voturi – calificându-se în turul al doilea alături de candidatul independent Nicușor Dan, care a strâns 20,99% din opțiunile exprimate.
Într-o perioadă tensionată pentru scena politică, Claudiu Târziu a rupt legăturile cu AUR după mai bine de trei ani în care a contribuit la consolidarea formațiunii ca forță parlamentară. Motivul: dezacorduri profunde cu George Simion, pe care Târziu l-a acuzat că a instaurat un regim autoritar în interiorul partidului.
„Eu nu-l consider un bun lider de partid, nu am cum să-l consider un bun lider pentru România”, a declarat fără rezerve Claudiu Târziu, subliniind că AUR a alunecat, în opinia sa, într-o „stare de locotenență” față de Călin Georgescu – o figură controversată a scenei publice, vehiculată ca „patron ideologic” neoficial al formațiunii.
Aceste declarații au scos la iveală falii adânci în interiorul partidului și au marcat un moment de cotitură în traseul politic al lui Claudiu Târziu, care și-a păstrat însă prezența activă în spațiul public și a continuat să comenteze evenimentele politice majore.
„Poporul se răzbună” – explicația votului masiv pentru Simion
După aflarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale, Târziu a postat pe Facebook un mesaj intitulat „Marea răzbunare”, în care a analizat votul românilor ca pe o formă de reacție vehementă la guvernările succesive ale PSD și PNL.
„Poporul a răbdat îndelung, dar acum se răzbună. Pentru mare parte din români, nu mai contează decât să izgonească această clică de neputincioși de la butoanele puterii. Ceea ce e pe deplin explicabil”, a scris Târziu, cu referire la modul în care electoratul s-a orientat către un candidat antisistem.
El consideră că românii au votat împotriva unei clase politice percepute ca profund coruptă, incompetentă și ruptă de realitățile sociale. „PSD și PNL încep să deconteze toate jafurile, trădările și mizeriile făcute acestei țări”, afirmă fostul lider AUR, accentuând ideea că votul a fost alimentat nu doar de ideologie, ci și de furie și frustrare acumulată.
Târziu acuză partidele tradiționale că au gestionat haotic țara în ultimii ani, provocând crize repetate prin „incompetență, corupție și slugărnicie”. În opinia sa, aceste derapaje au dus România într-o stare de declin accelerat, iar votul masiv pentru George Simion reflectă mai degrabă dorința de sancțiune decât o încredere autentică în proiectul acestuia.
Cu toate acestea, Claudiu Târziu avertizează că un vot bazat exclusiv pe revoltă poate avea consecințe imprevizibile. „Singura problemă este că revoluțiile de acest tip nu știi niciodată unde duc”, spune el, subliniind riscurile unei schimbări bruște de regim fără o direcție clară sau fără lideri cu experiență și responsabilitate.
Această observație sugerează o reținere clară față de candidatul pe care, ironic, l-a ajutat să devină o figură politică centrală. În același timp, Târziu lasă loc de interpretări privind propriile sale intenții politice, mai ales în perspectiva unui nou ciclu electoral.
Finala prezidențială – o alegere între două viziuni radical diferite
Confruntarea dintre George Simion și Nicușor Dan, programată pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, este percepută drept o ciocnire între două lumi: una radicală, populistă și suveranistă, cealaltă tehnocrată, urbană și raționalistă. În acest context, mesajul lui Claudiu Târziu capătă o nuanță dublă – pe de o parte, validează supărarea electoratului, dar pe de altă parte, ridică semne de întrebare asupra direcției în care merge această „revoluție electorală”.
Declarațiile sale vorbesc despre o țară aflată la răscruce, în care un electorat profund dezamăgit de clasa politică tradițională caută soluții în afara sistemului. În acest peisaj, vocea lui Claudiu Târziu nu este doar una critică, ci și reflexivă – avertizând că schimbarea reală nu înseamnă doar înlocuirea actorilor, ci și reformarea profundă a regulilor jocului politic.
Pe măsură ce România se îndreaptă către turul final al prezidențialelor, analiza lui Claudiu Târziu rămâne una dintre cele mai lucide din afara cercurilor de influență. Fără să se alinieze vreunei tabere, el descrie lucid o revoltă populară alimentată de ani de abuzuri, dar care riscă să scape de sub control în lipsa unei busole ferme.
În final, rămâne întrebarea esențială: este votul românilor din 5 mai o șansă reală de regenerare politică sau doar expresia furiei acumulate împotriva unui sistem corupt? Iar răspunsul, după cum sugerează și Târziu, se va scrie abia după 18 mai.