Cristina Cohuț
Atacul lansat de Statele Unite asupra Iranului, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a readus în prim-plan îngrijorări în întreaga lume legate de ce va urma, Bombardamentele asupra celor mai importante situri nucleare ale Iranului au reaprins tensiunile într-o regiune oricum marcată de instabilitate. Iar implicarea directă a SUA și amenințările reciproce au ridicat semne de întrebare inclusiv în privința unui posibil război.
Donald Trump, actualul lider de la Casa Albă, a transmis un mesaj ferm Teheranului. În timp ce Iranul avertizează că va riposta, iar oficiali israelieni recunosc coordonarea cu Washingtonul, jurnaliștii, experții și cetățenii deopotrivă încearcă să înțeleagă cât de aproape este lumea de o confruntare deschisă.
Trei situri nucleare, bombardate într-o singură noapte
Operațiunea militară lansată de SUA a vizat simultan trei obiective nucleare esențiale ale Iranului: Natanz, Fordow și Isfahan. Potrivit anunțului făcut de fostul președinte Donald Trump, țintele au fost complet distruse.
„Facilitățile de îmbogățire a uraniului au fost complet și total distruse”, a declarat Trump, într-o declarație de presă făcută imediat după atac.
Acțiunea militară vine într-un moment extrem de tensionat, după luni de schimburi de amenințări și acumulări militare în zonă. Atacul, descris de presa internațională ca fiind „major”, a avut ca scop oprirea dezvoltării programului nuclear iranian, acuzat de Statele Unite că urmărește obținerea armei atomice.
Oficialii israelieni au confirmat, la rândul lor, că atacurile au fost lansate „în coordonare deplină cu SUA”.
Iranul amenință cu „război total” în regiune
Autoritățile de la Teheran nu au întârziat să reacționeze. În declarațiile transmise prin intermediul agențiilor de presă, Iranul a confirmat că siturile au fost bombardate, dar a precizat că acestea ar fi fost evacuate înaintea atacurilor. De asemenea, liderii iranieni au lansat un avertisment clar către Washington.
Potrivit presei internaționale, oficiali de la Teheran au transmis că, în cazul unei implicări continue a SUA, există pericolul declanșării unui „război total” în regiune.
Tensiunile s-au amplificat și mai mult după ce Iranul a anunțat că ia în calcul lovituri asupra bazelor militare americane din Orientul Mijlociu. Potrivit BBC, sunt vizate cel puțin 19 locații strategice din Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, relatează fanatik.ro.
Mesajul lui Donald Trump: „Iranul trebuie să facă pace”
Poziția administrației Trump a fost exprimată printr-un mesaj scurt, dar puternic. Fostul președinte american a transmis clar că nu dorește escaladarea conflictului, dar că orice provocare va primi un răspuns.
„Iranul trebuie să facă pace”, a declarat Donald Trump, adăugând că, în caz contrar, „alte ținte vor fi lovite”.
Aceste declarații vin în contextul în care, deși bombardamentele au avut loc, nu a existat o declarație oficială de război. În termeni juridici, Statele Unite nu se află în conflict declarat cu Iranul, iar atacul de sâmbătă este încadrat ca o acțiune militară punctuală.
Totuși, în plan diplomatic și militar, urmările pot fi semnificative.
Ce rol are Donald Trump și ce spune Constituția SUA
Una dintre cele mai discutate întrebări în acest moment este câtă putere are Donald Trump în ceea ce privește trimiterea SUA în război. Iar răspunsul vine chiar din legislația americană: președintele nu poate declara oficial un război fără aprobarea Congresului.
Conform Constituției Statelor Unite, doar Congresul – adică cele două camere, Camera Reprezentanților și Senatul – are autoritatea de a declara un război împotriva altui stat. Asta înseamnă că, pentru ca SUA să intre formal într-un conflict militar de durată, este necesar un vot clar și majoritar al legislativului.
Însă, în același timp, președintele SUA are rolul de comandant suprem al forțelor armate. Asta îi oferă libertatea de a ordona acțiuni militare, de a mobiliza trupe și de a autoriza atacuri, atâta timp cât acestea nu presupun o declarație de război în sens constituțional.
Este exact ceea ce s-a întâmplat și în acest caz.
Precedente din mandatul anterior al lui Trump
Situația de acum nu este una nouă pentru Donald Trump. În anul 2017, în timpul primului său mandat, acesta a ordonat un atac aerian împotriva forțelor regimului Assad din Siria. Nici atunci nu a fost nevoie de votul Congresului, iar justificarea a fost legată de motive umanitare și de securitate națională.
Acțiunea de atunci a fost criticată de unii lideri politici, dar nu a generat o criză constituțională, tocmai pentru că președintele are, în limitele legii, puterea de a decide operațiuni militare limitate.
Este același cadru legal care a permis și atacul asupra Iranului din weekend. Totuși, pentru ca SUA să intre într-un război deschis și recunoscut oficial, este nevoie de aprobarea Congresului.
Ce urmează pentru Statele Unite și Orientul Mijlociu
După bombardamentele de sâmbătă noaptea, lumea privește cu atenție fiecare mișcare a părților implicate. Atacul asupra instalațiilor nucleare iraniene reprezintă un semnal clar că SUA nu mai sunt dispuse să tolereze ambiguitățile din programul nuclear al Iranului. Pe de altă parte, Iranul nu dă semne că ar ceda presiunilor externe.
Oficialii de la Teheran au transmis deja că programul nuclear nu va fi oprit. Totodată, în ciuda distrugerii instalațiilor, analiștii americani, precum fostul secretar adjunct de stat Mark Kimmitt, atrag atenția că nu există nicio garanție că obiectivele au fost complet neutralizate.
„Nu există nicio garanție că au fost distruse definitiv”, a declarat Kimmitt pentru BBC, adăugând că Iranul ar putea relua rapid activitatea, dacă dispune de infrastructura și resursele necesare.
După anunțul atacului, mai multe state și organizații internaționale și-au exprimat îngrijorarea. Tensiunile cresc în Orientul Mijlociu, iar comunitatea internațională face apel la reținere și dialog.
Atacul asupra unor situri nucleare active reprezintă o acțiune cu potențial uriaș de escaladare. De aceea, reacțiile sunt urmărite atent. Până acum, Rusia, China și mai multe state europene au cerut o soluție diplomatică și au transmis avertismente privind riscul unei destabilizări globale.
La nivelul ONU, secretarul general Antonio Guterres a reacționat ferm:
„Atacul SUA asupra unor situri nucleare iraniene amenință pacea și securitatea în lume”, a transmis Guterres, cerând evitarea unei „spirale a haosului”.
