Georgescu Dragos
Cancerul de sân rămâne una dintre afecțiunile care provoacă o preocupare majoră în rândul femeilor, iar oamenii de știință încearcă să înțeleagă tot mai bine rolul pe care stilul de viață îl poate avea în apariția bolii. O cercetare amplă, realizată pe baza datelor provenite de la peste 110.000 de femei, atrage atenția asupra unor perioade din viață în care anumite schimbări ale obiceiurilor ar putea avea o importanță deosebită.
Cele două obiceiuri banale la care ar trebuie să renunțe femeile între 30 și 50 de ani pentru a reduce riscul de a face o boala gravă
Specialiștii au analizat evoluția mai multor factori de-a lungul vieții, printre care consumul de alcool, fumatul, activitatea fizică și greutatea corporală. Cercetătorii au observat că aceste comportamente nu rămân constante odată cu înaintarea în vârstă, ci tind să se modifice în anumite etape.
O atenție specială a fost acordată perioadei cuprinse aproximativ între 30 și 50 de ani. În această etapă, creșterea în greutate și consumul de alcool pot deveni doi factori asupra cărora femeile au posibilitatea să intervină.
Rezultatele nu înseamnă că o femeie care consumă alcool sau ia în greutate va dezvolta automat cancer de sân și nici că evitarea acestor factori oferă o protecție absolută. Riscul oncologic este complex și poate fi influențat de numeroase elemente, inclusiv factori care nu pot fi modificați.
Cercetarea arată însă că anumite alegeri legate de stilul de viață pot reprezenta o componentă importantă a strategiilor de reducere a riscului.
Perioada dintre 30 și 50 de ani ar putea fi importantă
Studiul a fost realizat de cercetători de la Imperial College London și Institute of Cancer Research din Londra, pe baza informațiilor provenite din Breast Cancer Now Generations Study.
Au fost analizate datele a peste 110.000 de femei, oamenii de știință urmărind modul în care patru elemente importante ale stilului de viață se modifică pe parcursul anilor: consumul de alcool, fumatul, activitatea fizică și greutatea corporală.
Unul dintre aspectele importante observate este faptul că oamenii nu își păstrează neapărat aceleași obiceiuri pe parcursul întregii vieți.
Există perioade în care anumite comportamente cresc, scad sau se modifică semnificativ.
Tocmai identificarea acestor momente ar putea permite dezvoltarea unor strategii de prevenție mai bine adaptate vârstei.
Profesorul Marc Gunter, specialist în epidemiologia și prevenția cancerului la Imperial College London, a atras atenția în special asupra intervalului cuprins aproximativ între 30 și 50 de ani.
Această etapă ar putea reprezenta un moment important pentru limitarea creșterii indicelui de masă corporală și pentru reducerea consumului de alcool.
Practic, în loc ca mesajele de prevenție să fie identice pentru toate vârstele, cercetătorii sugerează că ar putea fi mai eficient ca recomandările să țină cont de perioadele în care anumite comportamente tind să se schimbe.
La o femeie tânără, de exemplu, accentul ar putea fi pus mai mult asupra activității fizice și prevenirii unei creșteri rapide în greutate. Mai târziu, atenția ar putea fi orientată și asupra consumului de alcool și acumulării de grăsime corporală.
Această abordare nu transformă stilul de viață într-o garanție împotriva bolii, dar poate oferi oamenilor posibilitatea de a acționa asupra factorilor modificabili.
Alcoolul și acumularea kilogramelor sunt în centrul atenției
Două dintre elementele evidențiate în mod special pentru perioada adultă sunt consumul de alcool și creșterea greutății corporale.
Datele analizate au arătat că grăsimea corporală tinde să crească progresiv pe parcursul vieții adulte, atingând niveluri ridicate în jurul vârstei de 60 de ani.
Această evoluție este importantă deoarece excesul de greutate, mai ales după menopauză, este recunoscut drept unul dintre factorii modificabili asociați cu riscul de cancer de sân.
De aceea, menținerea unei greutăți sănătoase nu trebuie privită exclusiv din perspectivă estetică.
Activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și monitorizarea greutății pot avea beneficii care depășesc cu mult aspectul exterior, contribuind la sănătatea cardiovasculară, metabolică și generală.
Celălalt element asupra căruia cercetătorii atrag atenția este alcoolul.
În cazul acestuia, relația cu riscul de cancer este importantă deoarece consumul poate deveni o obișnuință socială aparent inofensivă.
Un pahar la cină, ieșirile de weekend sau consumul asociat diferitelor evenimente pot face ca o persoană să subestimeze cantitatea totală consumată pe parcursul unei săptămâni sau luni.
Cercetătorii au observat că modelele de consum se pot modifica de-a lungul vieții, ceea ce înseamnă că anumite etape pot fi potrivite pentru reevaluarea acestui obicei.
Reducerea consumului de alcool reprezintă una dintre măsurile asupra cărora o persoană poate interveni direct.
Același lucru este valabil și în cazul greutății corporale, deși aici situația poate fi mai complexă, deoarece greutatea este influențată de numeroși factori biologici, metabolici, hormonali și sociali.
Obiectivul nu ar trebui să fie urmărirea obsesivă a kilogramelor, ci adoptarea unor obiceiuri sustenabile pe termen lung.
Stilul de viață poate influența o parte din cazurile de cancer de sân
Unul dintre mesajele importante ale cercetării este că există factori asupra cărora femeile pot interveni.
Doctorul Simon Vincent, director științific în cadrul Breast Cancer Now, organizația care a finanțat cercetarea, a explicat că estimările disponibile indică faptul că cel puțin 23% dintre cazurile de cancer de sân ar putea fi prevenibile prin schimbări sănătoase ale stilului de viață.
Printre acestea sunt menționate activitatea fizică, menținerea unei greutăți sănătoase și reducerea consumului de alcool.
Cifra nu trebuie interpretată însă individual.
Nu înseamnă că o anumită femeie își poate reduce automat riscul cu 23% dacă adoptă o anumită dietă sau renunță la alcool.
Este vorba despre estimări realizate la nivelul populației.
Cancerul de sân este o boală multifactorială.
Vârsta reprezintă un factor important, la fel ca istoricul familial și anumite predispoziții genetice. Expunerea hormonală, istoricul reproductiv și alți factori pot contribui, la rândul lor, la profilul individual de risc.
De aceea, o persoană poate avea un stil de viață foarte sănătos și totuși să dezvolte boala.
În același timp, existența unor factori care nu pot fi controlați nu înseamnă că cei modificabili trebuie ignorați.
Mesajul specialiștilor este unul de reducere a riscului, nu de eliminare completă a acestuia.
Mișcarea regulată, evitarea fumatului, limitarea alcoolului și menținerea unei greutăți adecvate sunt măsuri care au beneficii pentru sănătate dincolo de prevenția oncologică.
Semnele de la nivelul sânilor care nu ar trebui ignorate
Prevenția nu se rezumă la stilul de viață. La fel de importantă este observarea modificărilor apărute la nivelul sânilor și prezentarea la medic atunci când apare ceva neobișnuit.
Unul dintre cele mai cunoscute semne este apariția unui nodul sau a unei umflături.
Acesta poate fi observat la nivelul sânului, în partea superioară a pieptului sau în regiunea axilei.
Este important de știut că nu orice nodul înseamnă cancer. Există numeroase modificări benigne care pot determina apariția unor formațiuni mamare.
Cu toate acestea, natura unui nodul nu ar trebui stabilită acasă.
Orice modificare nouă sau persistentă merită evaluată medical.
Schimbările pielii reprezintă un alt semnal care trebuie urmărit.
Pot apărea adâncituri, modificări ale texturii pielii, inflamație sau schimbări de culoare.
Și mamelonul poate suferi modificări.
Retragerea sa spre interior, atunci când aceasta reprezintă o schimbare nouă, apariția unor cruste sau erupții și secrețiile neobișnuite sunt motive pentru care este recomandată evaluarea medicală.
De asemenea, trebuie urmărite modificările persistente ale dimensiunii sau formei unui sân.
Sânii nu sunt perfect simetrici în mod natural, iar diferențele dintre ei sunt foarte frecvente. Importantă este apariția unei schimbări noi față de aspectul obișnuit.
În ceea ce privește durerea, aceasta nu este în general considerată, atunci când apare singură, un simptom tipic pentru cancerul de sân.
Durerea mamară este frecventă și poate avea numeroase cauze benigne.
Totuși, o durere persistentă, neobișnuită sau asociată cu alte modificări trebuie discutată cu medicul.
Ideea esențială este cunoașterea aspectului normal al propriilor sâni.
Atunci când o femeie știe ce este normal pentru ea, poate observa mai ușor o schimbare.
Screeningul rămâne esențial chiar și în lipsa simptomelor
Una dintre problemele cancerului de sân este că boala poate exista înainte ca femeia să observe simptome evidente.
Din acest motiv, screeningul are un rol diferit față de simpla observare a modificărilor.
Articolul care prezintă cercetarea oferă exemplul Marii Britanii, unde femeile din anumite grupe de vârstă sunt invitate periodic la screening mamar.
Datele citate pentru anul 2023 arată amploarea programelor de acest tip.
Aproximativ 1,93 milioane de femei au participat la screening, iar în urma investigațiilor au fost identificate 18.942 de tumori.
În același timp, peste un milion dintre femeile invitate nu s-au prezentat.
Aceste cifre arată de ce specialiștii insistă asupra participării la programele de screening recomandate pentru fiecare categorie de vârstă și profil de risc.
Recomandările nu sunt însă identice în toate țările și nici pentru toate femeile.
Vârsta la care trebuie începute investigațiile, tipul acestora și intervalul dintre controale pot depinde de ghidurile naționale și de riscul individual.
O femeie care are antecedente familiale importante sau o predispoziție genetică poate avea nevoie de un plan diferit față de o persoană cu risc obișnuit.
De aceea, recomandările individuale trebuie stabilite împreună cu medicul.
Studiul realizat pe cele peste 110.000 de femei aduce însă o perspectivă suplimentară: prevenția poate fi gândită pe etape ale vieții.
Adolescența și începutul vieții adulte pot reprezenta perioade importante pentru încurajarea mișcării și prevenirea acumulării rapide de kilograme.
Mai târziu, între aproximativ 30 și 50 de ani, atenția se poate îndrepta mai mult către controlul creșterii în greutate și reducerea consumului de alcool.
Nu există un singur obicei care să poată garanta că o femeie nu va dezvolta niciodată cancer de sân.
Există însă alegeri care pot contribui la reducerea riscului general, iar cercetătorii încearcă acum să identifice inclusiv momentul din viață în care intervențiile asupra stilului de viață ar putea avea cel mai mare impact.
Pentru femeile aflate la maturitate, mesajul este unul practic: activitatea fizică, menținerea unei greutăți sănătoase, reducerea alcoolului și renunțarea la fumat rămân elemente importante ale unui stil de viață sănătos.
La acestea se adaugă atenția acordată modificărilor sânilor și efectuarea investigațiilor recomandate în funcție de vârstă și profilul individual de risc.
Schimbarea obiceiurilor nu oferă o garanție împotriva cancerului, însă poate influența acea parte a riscului asupra căreia fiecare persoană are posibilitatea să intervină.
