Grigore Madalina
Decizia Curții Constituționale privind legea pensiilor speciale a fost adoptată cu o majoritate strânsă, însă trei judecători au votat împotriva proiectului. Este vorba despre Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Dimitrie-Bogdan Licu, toți membri ai Curții în actualul mandat. Iată care este parcursul profesional al fiecăruia dintre ei.
Cristian Deliorga
Cristian Deliorga a fost numit judecător la Curtea Constituțională de către Senat, în anul 2019, pentru un mandat de 9 ani.
S-a născut la 24 decembrie 1957, în Medgidia, județul Constanța. Este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității din București, promoția 1982.
Cariera sa a început în Ministerul Public, ocupând succesiv funcții de procuror la Medgidia și Constanța. Între 1990 și 1999 a fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia, iar ulterior a activat în cadrul parchetelor de pe lângă Tribunalul Constanța și Curtea de Apel Constanța.
A avut două mandate consecutive în Consiliul Superior al Magistraturii (2003–2011), unde a ocupat inclusiv funcția de vicepreședinte și președinte al Secției pentru procurori. În această perioadă a fost membru cu activitate permanentă și coordonator al Comisiei pentru Organizarea și Funcționarea Sistemului Judiciar.
După încheierea mandatului în CSM, a fost judecător la Tribunalul Constanța și ulterior la Curtea de Apel Constanța, inclusiv delegat președinte al Judecătoriei Mangalia.
În plan profesional, a fost distins cu Diploma „Meritul Judiciar”, clasa a III-a, precum și cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
Gheorghe Stan
Gheorghe Stan a fost numit judecător la Curtea Constituțională de către Camera Deputaților, în anul 2019, pentru un mandat de 9 ani.
S-a născut la 23 ianuarie 1974, în municipiul Bacău. A absolvit Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași în 1997 și a urmat studii postuniversitare în drept penal și criminologie la Universitatea din București. De asemenea, a obținut un master în științe penale la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
A început activitatea profesională ca și consilier juridic, apoi a intrat în magistratură, ocupând funcții de procuror la Darabani și Botoșani. A fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani și ulterior la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani.
Cariera sa a continuat la nivelul parchetelor superioare: Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
A activat în cadrul Inspecției Judiciare, unde a fost inspector-procuror și apoi inspector-șef adjunct între 2012 și 2019. În 2019 a ocupat funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dimitrie-Bogdan Licu
Dimitrie-Bogdan Licu a fost numit judecător la Curtea Constituțională de către Camera Deputaților în anul 2022, pentru un mandat de 9 ani.
S-a născut la 24 noiembrie 1969, în Horezu, județul Vâlcea. Este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, promoția 1995.
Și-a început cariera ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, apoi a activat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. A ocupat funcții de conducere, inclusiv procuror-șef Secție Supraveghere a Urmăririi Penale.
A fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, cu activitate permanentă, unde a coordonat Comisia Resurse Umane și a ocupat funcția de vicepreședinte al CSM.
Ulterior, a devenit prim-adjunct și apoi adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Între 2019 și 2020 a exercitat funcția de procuror general interimar al României.
A fost decorat cu Diploma „Meritul Judiciar”, clasa a V-a, acordată prin decret prezidențial.
Contextul votului
Cei trei judecători s-au pronunțat împotriva proiectului privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților, într-o decizie adoptată la limită de Curtea Constituțională.
Legea analizată prevede, printre altele, creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Votul exprimat de cei trei judecători reflectă poziția lor juridică în cadrul deliberărilor Curții, în contextul unei dezbateri constituționale cu impact major asupra sistemului judiciar.
