Georgescu Dragos
Comisiile juridice ale Parlamentului l-au avizat favorabil, marți, pe Adrian Ţuţuianu, candidatul propus de Partidul Social Democrat pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), potrivit informațiilor transmise de Agerpres. Audierea a avut loc în cursul dimineții, într-o ședință în care Ţuţuianu a fost singurul candidat înscris pentru această poziție și în cadrul căreia a prezentat direcțiile strategice pe care le consideră esențiale pentru instituție.
Cine va fi noul șef al Autorității Electorale Permanente. El îi va lua locul lui Toni Greblă
AEP este instituția centrală responsabilă de organizarea, verificarea și monitorizarea proceselor electorale, de gestionarea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și de administrarea registrului electoral. Funcția de președinte al instituției are o importanță majoră, având în vedere rolul pe care AEP îl joacă în integritatea și funcționarea mecanismelor democratice din România.
Avizul favorabil acordat de comisiile juridice reprezintă un pas important în procedura de numire, însă decizia finală aparține plenului reunit al Parlamentului. Votul pentru validare urmează să aibă loc în ședința programată pentru ora 13:00. El urmează să-i ia locul lui Toni Greblă.
În timpul audierilor din comisiile juridice, Adrian Ţuţuianu a fost singurul candidat care și-a depus candidatura pentru această funcție. Fost senator și ministru al Apărării, Ţuţuianu are o experiență semnificativă în administrația publică, precum și în comisiile parlamentare de specialitate, unde a participat la elaborarea sau analiza mai multor proiecte legislative.
În cadrul prezentării susținute în fața parlamentarilor, acesta a subliniat că viziunea sa pentru AEP se bazează pe modernizarea cadrului legislativ, eficientizarea activității instituției și întărirea capacității de control asupra finanțării partidelor politice.
Ţuţuianu a arătat că misiunea AEP devine tot mai complexă în contextul schimbărilor sociale, al digitalizării și al modificărilor constante în modul de desfășurare a campaniilor electorale, motiv pentru care consideră necesară o adaptare rapidă la noile realități.
Prioritățile anunțate: o nouă lege de organizare a AEP
Una dintre primele direcții menționate de Adrian Ţuţuianu în fața comisiilor juridice a fost necesitatea adoptării unei noi legi de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente. Acesta a arătat că legislația actuală are nevoie de actualizări importante, având în vedere evoluția tehnologică și schimbările din mecanismele electorale din ultimii ani.
În opinia acestuia, legea trebuie să ofere AEP o structură mai adaptată volumului de activitate și responsabilităților instituției, astfel încât aceasta să poată interveni mai eficient în gestionarea proceselor electorale, în supravegherea gestiunii financiare a partidelor politice și în administrarea sistemelor informatice folosite la vot și la numărarea rezultatelor.
Potrivit celor prezentate, o reglementare actualizată ar permite instituției să își dezvolte capacitatea operațională, să modernizeze structurile interne și să uniformizeze procedurile aplicate în timpul alegerilor, atât la nivel local, cât și național.
Un alt punct central în prezentarea lui Adrian Ţuţuianu a vizat modificarea și completarea Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
El a menționat că această legislație trebuie actualizată astfel încât AEP să beneficieze de o capacitate reală de control asupra modului în care formațiunile politice își finanțează activitățile, inclusiv pe cele desfășurate în mediul online.
Potrivit candidatului, mediul digital a devenit un spațiu major în comunicarea politică și în desfășurarea campaniilor, însă legislația actuală nu este suficient de adaptată la aceste schimbări. Ţuţuianu a subliniat că acest lucru trebuie corectat, pentru a exista un mecanism clar de verificare și raportare a cheltuielilor făcute pe platformele digitale, pe rețelele de socializare și în campaniile derulate în afara perioadelor oficiale.
Prin modificările propuse, AEP ar urma să aibă atribuții mai clare și mai extinse în monitorizarea fondurilor folosite de partidele politice în toate etapele activității lor, nu doar în timpul campaniilor electorale propriu-zise.
Elaborarea unui Cod electoral: o altă prioritate majoră
În timpul audierii, Adrian Ţuţuianu a declarat că una dintre preocupările sale principale o reprezintă elaborarea unui Cod electoral. Acesta ar urma să fie structurat în două părți distincte: o parte generală și o parte specială, astfel încât să fie reglementate în mod unitar și clar toate aspectele specifice fiecărui tip de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare.
„Avem pentru fiecare scrutin reguli diferite, termene diferite, ceea ce generează dificultăţi în aplicarea legislaţiei”, a explicat Ţuţuianu în fața parlamentarilor.
Acesta a arătat că un Cod electoral reprezintă o soluție necesară pentru simplificarea și unificarea normelor, în contextul în care legislația electorală actuală este fragmentată și adesea dificil de aplicat uniform. Un astfel de cod ar facilita pentru AEP, dar și pentru alte instituții implicate în procesul electoral, o gestionare coerentă a etapelor de organizare și desfășurare a alegerilor.
El a subliniat faptul că diferențele actuale dintre regulile aplicate diverselor tipuri de scrutine duc frecvent la confuzii, atât în rândul instituțiilor, cât și în rândul alegătorilor și al competitorilor politici.
Obiectivele pe termen scurt: bugetul AEP, investiții și raportul anual
În ceea ce privește perioada imediat următoare, Adrian Ţuţuianu a enumerat o serie de obiective pe termen scurt pe care le consideră esențiale pentru activitatea AEP în anul 2026.
Primul dintre acestea este proiectul de buget al instituției pentru anul 2026. Ţuţuianu a subliniat că este necesar ca bugetul să fie construit realist, în funcție de obiectivele instituției și de nevoile logistice și tehnologice ale acesteia. În contextul creșterii complexității proceselor electorale și al digitalizării sistemelor, investițiile în infrastructura informatică devin o componentă centrală.
Astfel, candidatul a menționat necesitatea proiectării și realizării unor investiții majore în sistemele informatice ale AEP, care reprezintă o parte esențială a funcționării instituției. Aceste sisteme sunt folosite pentru gestionarea listei electorale permanente, pentru verificările privind finanțarea partidelor și pentru administrarea altor platforme asociate proceselor electorale.
Un alt punct important l-a reprezentat pregătirea raportului anual privind activitatea AEP, document obligatoriu prin lege, care sintetizează activitatea instituției și modul în care aceasta a gestionat procesele electorale și administrative în anul precedent.
Ţuţuianu a mai menționat și necesitatea realizării unei analize detaliate asupra provocărilor electorale întâlnite în anii 2024–2025, interval care a inclus mai multe rânduri de alegeri. Scopul acestei analize este formularea unor propuneri clare pentru „remedierea legislativă” a problemelor identificate, astfel încât procesele electorale viitoare să fie mai eficiente și mai bine reglementate.
Procedura de validare în plenul Parlamentului
După emiterea avizului favorabil din partea comisiilor juridice, procedura de numire a lui Adrian Ţuţuianu în funcția de președinte al AEP intră în etapa finală. Plenul reunit al Parlamentului urmează să voteze marți, în ședința programată la ora 13:00, validarea candidaturii.
Dacă va fi validat, Ţuţuianu va prelua conducerea unei instituții cheie pentru funcționarea democrației românești, într-un moment în care legislația electorală necesită modificări, clarificări și adaptări la realitățile moderne ale proceselor electorale.
