Cristina Cohuț
Copiii din România sunt expuși în zilele de astăzi la rețelele sociale mult mai devreme decât ne-am aștepta. Conform unui studiu recent realizat de organizația Salvați Copiii România, vârsta la care copiii încep să folosească rețelele sociale a scăzut semnificativ, ajungând la 5-10 ani. Aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec mai mult de 6 ore pe zi în mediul digital, iar majoritatea acestui timp este dedicat rețelelor de socializare. Acest comportament digital excesiv are un impact major asupra sănătății lor mentale, iar consecințele nu sunt deloc de neglijat.
Rețelele sociale și presiunea digitală
Unul dintre principalele efecte observate este presiunea continuă pe care copiii o resimt în mediul online. Conform raportului Salvați Copiii, copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru hiper-stimularea constantă, pentru violența din mediul online și pentru expunerea la viețile „perfecte” ale altora. Această presiune poate conduce la sentimente de inadecvare, respingere și, în unele cazuri, marginalizare.
„Copiii nu sunt pregătiți pentru această hiper-stimulare. Din păcate, ei ajung să se simtă invizibili, inadaptați și respinși din cauza comparațiilor constante cu viețile altora. Aceasta poate duce la o stare de vulnerabilitate emoțională extrem de periculoasă”, se arată în comunicatul organizației Salvați Copiii România, citat de antena3.ro.
Aceste presiuni nu sunt doar teoretice. În rândul copiilor și adolescenților care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor Salvați Copiii, peste 30% au manifestat stări de anxietate și depresie din cauza presiunii sociale generate de mediul digital.
Procentul celor care au avut nevoie de suport psiho-emoțional a crescut semnificativ în rândul adolescenților, depășind 50%. În cazuri extreme, aceste probleme s-au manifestat prin tentative de suicid, ceea ce subliniază gravitatea efectelor rețelelor sociale asupra sănătății mintale.
Risc de expunere la conținut toxic și extremism
Un alt aspect îngrijorător al utilizării rețelelor sociale de către copii este riscul de a ajunge în comunități online toxice, care pot promova idei extremiste, comportamente periculoase sau chiar acte de violență.
„Pe rețelele sociale, copiii pot ajunge în grupuri extremiste sau pot intra în contact cu influenceri iresponsabili, care pot avea un impact negativ asupra lor. Părinții nu sunt prezenți în aceste medii, iar copiii devin o pradă ușoară pentru influențe negative”, se menționează în raportul Salvați Copiii.
Este bine cunoscut faptul că anumite simboluri și limbaje din mediul online pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării psihologice a celor mici. De exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră pot părea inofensive, dar, în realitate, pot promova idei radicale, misoginie sau chiar gânduri suicidare.
Aceste semne, folosite pe scară largă de copiii din mediul digital, pot fi o formă de manifestare a unei culturi toxice pe care părinții nu o înțeleg, iar copiii, adesea, nu realizează pericolele ascunse în spatele acestor simboluri.
Consecințele pe termen lung
Un alt factor îngrijorător este vârsta tot mai mică la care copiii încep să utilizeze rețelele sociale. Studiile arată că în 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor de socializare devine semnificativă este de 5-10 ani, ceea ce reprezintă o scădere considerabilă față de 2019, când vârsta medie era de 9 ani.
În plus, comparativ cu 2021 și 2024, 32% dintre părinți afirmă că copiii lor utilizează TikTok, iar 21% dintre aceștia sunt activi pe Instagram. Aceste platforme, deși sunt extrem de populare, sunt și surse majore de conținut dăunător, în special pentru copii și adolescenți.
Statisticile arată, de asemenea, că 2 din 5 copii au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, ceea ce adâncește sentimentul de nesiguranță și de izolare al acestora.
Părinții sunt din ce în ce mai îngrijorați de riscurile la care sunt expuși copiii lor pe internet, 75% dintre aceștia temându-se de expunerea la conținut nepotrivit, iar 70% sunt preocupați de posibilitatea ca aceștia să fie contactați de persoane necunoscute.
Ce pot face părinții pentru a-i proteja pe copii
Psihologii Salvați Copiii recomandă părinților să construiască relații de atașament sigure cu copiii lor, în care aceștia să se simtă văzuți, auziți și acceptați.
„Copiii învață mai mult din cine suntem decât din ce le spunem. Este esențial ca părinții să fie modele de reglare emoțională, să pună întrebări deschise, nu acuzatoare, și să își privească propria copilărie cu blândețe”, a explicat un specialist al organizației.
De asemenea, este important ca părinții să monitorizeze activitatea online a copiilor și să le ofere suport emoțional atunci când apar semne de stres sau anxietate legate de mediul digital.
„Este esențial ca părinții să fie conștienți de riscurile la care copiii sunt expuși și să fie prezenți în viața lor digitală, chiar dacă acest lucru presupune o intervenție activă și un dialog constant”, a adăugat psihologul.
Utilizarea rețelelor sociale de către copii, începută de la o vârstă din ce în ce mai fragedă, aduce cu sine riscuri semnificative pentru sănătatea mentală și emoțională a acestora.
Cu o expunere tot mai mare la presiuni sociale și conținut dăunător, copiii devin vulnerabili la anxietate, depresie și chiar la tentative de suicid. Este esențial ca părinții să devină mai implicați în viața digitală a copiilor lor, să construiască relații de încredere și să intervină atunci când este necesar pentru a proteja sănătatea lor mintală.
