Saghin Sabrina
Luni, la sediul Curții Constituționale a României (CCR), scena politică românească a fost marcată de un protest inedit. Diana Șoșoacă, președinta partidului SOS România, a venit îmbrăcată în doliu și purtând o coroană de flori, într-un gest simbolic de revoltă față de decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a-i respinge candidatura la alegerile prezidențiale. Însoțită de susținători cu lumânări și pancarte, Șoșoacă a încercat să participe la ședința în care contestația sa era analizată, dar a fost refuzată.
În replică, a interpretat cunoscutul cântec funerar „Veșnica pomenire” și a rostit un blestem la adresa celor pe care îi consideră responsabili pentru excluderea sa din cursa electorală. Evenimentul a atras atenția asupra tensiunilor politice din jurul alegerilor și a ridicat întrebări despre transparența și corectitudinea procesului electoral din România.
Diana Șoșoacă, demonstrație la CCR
Atmosfera la sediul Curții Constituționale a fost încărcată de emoții și gesturi teatrale. Diana Șoșoacă, cunoscută pentru stilul său combativ, a făcut o demonstrație simbolică împotriva ceea ce ea consideră o decizie nedreaptă. Alături de mai mulți susținători, a adus coroane funerare și lumânări, sugerând astfel „moartea democrației” în România. La intrarea în sediul CCR, Șoșoacă a cerut să participe la ședință, dar a fost împiedicată de forțele de ordine.
Reacția senatoarei nu a întârziat să apară. Cu un ton ridicat, a cerut explicații și a întrebat dacă ședința este publică. În momentul în care i s-a refuzat accesul, Șoșoacă a interpretat „Veșnica pomenire”, un gest care a atras atenția și a amplificat dramatismul situației. După această manifestație, a lansat acuzații extrem de dure la adresa oficialilor implicați în respingerea candidaturii sale.
Susținătorii săi, printre care și membri ai partidului SOS România, au scandat lozinci împotriva autorităților și au cerut transparență în procesul electoral. Unii dintre aceștia purtau pancarte pe care erau inscripționate mesaje critice la adresa guvernului și a Curții Constituționale, acuzând o conspirație politică menită să o împiedice pe Șoșoacă să candideze. Întregul eveniment a fost transmis live pe rețelele sociale, adunând numeroase reacții atât de susținere, cât și de contestare.
„Stai să vezi când o să dau filmarea lui Putin. (…) Nu ne interzici pe mine și pe Călin Georgescu, mă. Arată cum închide ușa. Arătați jandarmii. Ia uite, așa cheamă-i pe toți. Vă place de mine, am impresia. Aș dori să știu și eu dacă la ședință am dreptul să particip în calitate de…Unde e sala de ședințe?
Vreau să știu dacă am dreptul să asist la ședința unde este judecată cererea mea? Suntem numai parlamentari și europarlamentari. Vrem să asistăm la ședința în care contestația mea este judecată. Intermediați! Unde e dialogul? Deci nici dvs nu știți ce să spuneți. Dar ședința este publică? Dar domnilor de acolo de ce le este frică? (…) Haideți să depunem coroana și lumânările”, a spus Șoșoacă, după care a început să cânte „Veșnica pomenire”.
Decizia BEC și impactul asupra alegerilor prezidențiale
Contextul în care a avut loc acest protest este marcat de decizia Biroului Electoral Central, care a respins candidatura Dianei Șoșoacă invocând o hotărâre a Curții Constituționale din anul precedent. Potrivit BEC, această hotărâre ar fi stabilit anumite criterii care nu au fost îndeplinite de către senatoare, ceea ce a condus la respingerea dosarului său de candidatură. În aceeași ședință, judecătorii constituționali au analizat și contestațiile depuse împotriva validării candidaturii lui George Simion, liderul AUR, un alt candidat controversat al acestor alegeri.
Începând cu ora 13:30, CCR a intrat în deliberări pentru a analiza plângerile depuse de Șoșoacă și de susținătorii săi. Însă, refuzul instituției de a permite accesul senatoarei la ședință a amplificat acuzațiile acesteia privind lipsa de transparență a procesului. În declarațiile sale, Șoșoacă a sugerat că decizia împotriva sa ar fi fost luată pe criterii politice și că anumite forțe externe ar influența alegerile din România.
Respingerea candidaturii sale ridică mai multe întrebări cu privire la modul în care se desfășoară procesul electoral în România. Unii analiști politici consideră că evenimentele recente ar putea alimenta și mai mult polarizarea din societatea românească, în condițiile în care Diana Șoșoacă are o bază solidă de susținători care o percep drept un lider naționalist și un adversar al sistemului.
„Și mai am ceva. Blestemați să fie trădătorii României, de la președinte, guvernanți, prim-ministru, parlamentari, trădători și CCR și BEC. Praful și pulberea să se aleagă de ei și de tot neamul lor”, a adăugat Șoșoacă.
Un moment tensionat în politica românească
Protestul Dianei Șoșoacă la sediul CCR și acuzațiile grave lansate la adresa autorităților reflectă un moment de intensă tensiune în politica românească. Respinsă de Biroul Electoral Central, senatoarea a transformat această decizie într-un spectacol de protest, captând atenția publicului și a presei. Deși modul său de a reacționa poate fi considerat extrem de unii observatori, nu există nicio îndoială că acțiunile sale pun în discuție transparența și imparțialitatea procesului electoral.
Pe de altă parte, evenimentele recente subliniază și divizarea profundă a electoratului românesc. În timp ce unii o văd pe Șoșoacă drept o victimă a sistemului, alții consideră că manifestările sale sunt populiste și menite să atragă atenția. Indiferent de perspective, acest episod va rămâne unul dintre cele mai controversate momente ale alegerilor prezidențiale din 2024, demonstrând că scena politică din România rămâne imprevizibilă și marcată de confruntări aprinse
