Roxana
Sănătatea mintală este super-importantă pentru fiecare dintre noi. Datorită ei, putem funcţiona la parametri normali, ceea ce ne ajută la atingerea obiectivelor.
Dar psihicul forte nu se păstrează cu uşurinţă. Trebuie să avem grijă la ce mâncăm.
Ce alimente trebuie să evităm
O modalitate bună de a-l ține activ și sănătos e să avem activități care ne stimulează activitatea cerebrală, cum ar fi cuvinte încrucișate, puzzle sau Sudoku. Totuși, și alimentația este extrem de importantă.
Pudra proteică e unul dintre aceste alimente pe care medicii nutriționiști nu le recomandă. E promovată ca fiind o opțiune sănătoasă, cu conținut scăzut de calorii, însă multe din ele au îndulcitori artificiali.
E foarte important ca înainte să o consumați să verificați ingredientele. „Acei aditivi fac ravagii în microbiomul tău gastro-intestinal”, a spus Friederike Fabritius, specialist în neuroștiință.
Nici berea nu este foarte sănătoasă. „Berea este compusă în totalitate din calorii goale, fără valoare nutrițională”, a spus dr. Byran Ho, neurolog și director al Programului de tulburări de mișcare de la Centrul Medical Tufts.
„Alcoolul este o neurotoxină care poate răni atât sistemul nervos central, cât și cel periferic, chiar dacă este consumat în cantități moderate”, atrage atenţia medicul.
Obişnuiţi să mâncaţi margarină în loc de unt? Acest aliment vegetal conține grăsimi foarte nesănătoase, așa că cel mai bine e să o evitați.
„Auzim adesea că grăsimile trans nu sunt bune pentru inimă și vasele de sânge. Același lucru este valabil și pentru vasele creierului. Mai bine să rămânem la ulei de măsline și unt adevărat”, au mai zis nutriţioniştii.
De ce este importantă sănătatea mintală?
O persoană sănătoasă mintal poate să se împlinească pe plan personal, să stabilească ușor relații cu alte persoane, să contribuie la viața comunității și să fie productivă la locul de muncă. Consecințele unei sănătăți mintale precare se pot face simțite pe tot parcursul vieții.
Sănătatea mintală este influențată de numeroși factori, printre care predispoziția genetică, experiențele neplăcute din copilărie, contextul socioeconomic, afecțiunile medicale cronice sau abuzul de alcool sau droguri.
