Cutremure în România în a doua zi de Paște. Unde s-au resimțit

Oficialii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au confirmat producerea unui nou cutremur în România.

Citește și

Care a fost ultimul mesaj trimis de Papa Francisc. Suveranul Pontif s-a stins în a...

Evenimentul seismic a avut loc în noaptea de luni, chiar în a doua zi de Paște, conform anunțului oficial publicat de INCDFP. Seismul a avut o magnitudine de 4 grade pe scara Richter și s-a produs în zona seismică Vrancea. Potrivit datelor oficiale, cutremurul s-a înregistrat la ora 23:15:59, ora locală a României. Reprezentanții institutului au transmis că adâncimea la care s-a produs seismul a fost de 70 de kilometri.

Localizarea epicentrului și orașele apropiate de zona seismică

Specialiștii au precizat că seismul a avut loc în apropierea mai multor orașe importante din România.

Cutremurul a fost localizat astfel:

• 32 de kilometri sud-vest de Focșani,

• 44 de kilometri nord de Buzău,

• 88 de kilometri sud-est de Sfântu-Gheorghe,

• 92 de kilometri nord-est de Ploiești,

• 95 de kilometri vest de Brăila,

• 95 de kilometri vest de Galați,

• 96 de kilometri est de Brașov,

• 99 de kilometri sud-vest de Bârlad.

Zona Vrancea este recunoscută pentru activitatea seismică frecventă. Experții subliniază că seismele cu adâncimi de peste 60 de kilometri sunt tipice acestei regiuni.

Cutremurele de acest tip sunt resimțite pe suprafețe mari, dar au efecte moderate la sol. În cazul seismului de luni noaptea, autoritățile nu au raportat pagube materiale sau victime. Specialiștii de la INCDFP continuă monitorizarea activității tectonice din zonă.

Alt cutremur înregistrat în aceeași zi

În cursul zilei de luni, un alt cutremur a fost înregistrat pe teritoriul României. Acesta a avut o intensitate mai mică și nu a provocat pagube.

Potrivit INCDFP, România se confruntă cu o serie de mișcări tectonice în ultima perioadă. Seismul anterior a avut o magnitudine mai redusă, însă arată un nivel crescut de activitate seismică. Autoritățile rămân vigilente, monitorizând orice modificare a parametrilor tectonici.

În luna aprilie, România a înregistrat până acum 17 seisme. Magnitudinile acestora au variat între 2 și 4,1 grade pe scara Richter.

Zonele cele mai afectate au fost, ca de obicei, Vrancea și regiuni adiacente. Seismele de intensitate redusă sunt considerate normale pentru această zonă geologică. Cu toate acestea, autoritățile recomandă precauție și informare corectă.

Anul 2024: cel mai puternic cutremur

Anul 2024 a adus deja un eveniment seismic major în România. Cel mai puternic cutremur de până acum a avut loc în județul Buzău.

Seismul s-a produs pe 16 septembrie și a avut o magnitudine de 5,4 grade pe scara Richter. Cutremurul din Buzău a fost resimțit în mai multe orașe importante, inclusiv București.

Autoritățile au efectuat evaluări rapide ale clădirilor, dar nu au fost raportate daune semnificative. Evenimentul a reamintit populației despre riscul seismic ridicat din România. În special în contextul în care zona Vrancea poate genera seisme de magnitudini mari. Specialiștii atrag atenția că România este una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa.

Cutremurele de adâncime din Vrancea pot afecta întreaga țară și chiar țările vecine. Prin urmare, măsurile de prevenție și educație seismică rămân esențiale.

Cum se explică activitatea seismică actuală

Geologii spun că activitatea seismică înregistrată în luna aprilie este normală. Zona Vrancea este caracterizată de acumularea și eliberarea constantă de tensiune tectonică.

Cutremurele de magnitudine mică și medie sunt parte a unui proces natural de reechilibrare. În general, aceste seisme nu prezintă risc major pentru populație sau infrastructură.

Totuși, ele servesc ca memento pentru importanța măsurilor de protecție. Specialiștii recomandă populației să fie pregătită pentru eventuale seisme mai puternice.

Pregătirea unui kit de urgență și cunoașterea măsurilor de protecție sunt esențiale. Autoritățile încurajează desfășurarea periodică a exercițiilor de simulare a cutremurelor.

Informarea corectă poate salva vieți în cazul unui seism de mare magnitudine. Responsabilitatea individuală joacă un rol crucial în reducerea riscurilor.

Cum reacționează autoritățile la aceste evenimente

Institutul Național de Fizica Pământului monitorizează permanent activitatea seismică. Toate datele sunt analizate în timp real și publicate pe site-ul oficial al instituției.

La fiecare cutremur înregistrat, autoritățile locale primesc imediat informări oficiale. Astfel, se poate evalua rapid necesitatea unor măsuri de intervenție.

În cazurile cutremurelor de intensitate mare, Comitetul pentru Situații de Urgență se activează automat. La nivel național, există proceduri clare pentru gestionarea situațiilor de urgență seismică.

Acestea includ evaluarea rapidă a infrastructurii și a riscului pentru populație. Intervențiile sunt coordonate între Inspectoratul pentru Situații de Urgență și administrațiile locale.

De asemenea, mass-media are rolul de a informa corect și rapid populația. Colaborarea între instituții este esențială pentru protecția cetățenilor.

Ce măsuri trebuie să ia populația

Experții în protecția civilă recomandă respectarea câtorva reguli simple.

În cazul producerii unui cutremur, este important să:

• Te adăpostești sub o piesă solidă de mobilier,

• Eviti utilizarea lifturilor,

• Rămâi calm și să aștepți sfârșitul mișcărilor seismice,

• Ieși afară doar după ce te asiguri că este sigur,

• Asculți instrucțiunile autorităților.

De asemenea, este indicat ca fiecare familie să aibă un plan de urgență. Acesta trebuie să includă un loc de întâlnire și o metodă alternativă de comunicare.

Pregătirea psihologică este la fel de importantă ca pregătirea materială. Un kit de urgență ar trebui să conțină apă, alimente neperisabile, lanternă, baterii și medicamente.

Este important ca fiecare membru al familiei să știe cum să reacționeze.