Grigore Madalina
Daniel David a confirmat oficial, luni, 22 decembrie 2025, că și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării. Anunțul a fost făcut într-un mesaj publicat pe blogul personal, exact la un an de la momentul în care a acceptat pentru prima dată portofoliul Educației.
„Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră”, a transmis Daniel David.
O plecare asumată, fără calcule politice
În mesajul său, ministrul demisionar a ținut să sublinieze că retragerea nu are în spate motive ascunse sau tensiuni politice. El a reiterat că nu a urmărit niciodată o carieră politică și că acceptarea funcției a fost una temporară, dictată de contextul dificil prin care a trecut România.
„Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (…) pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă!”, a precizat Daniel David.
Două mandate într-un context de criză
Daniel David a condus Ministerul Educației și Cercetării în două mandate succesive: între 23 decembrie 2024 și 23 iunie 2025, respectiv din iunie 2025 până în decembrie 2025, fiind păstrat în funcție și în guvernul condus de Ilie Bolojan.
El a explicat că, deși intenționa inițial să revină la Cluj-Napoca în vara lui 2025, criza fiscal-bugetară și riscul de instabilitate economică l-au determinat să accepte un al doilea mandat.
„Criza politică s-a încheiat și eram pregătit în iunie 2025 să revin la Cluj-Napoca. Dar angajamentul Coaliției pentru Raportul QX și nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când țara era la risc de incapacitate de plată – m-au determinat să mă angajez temporar pentru un al doilea mandat”, a explicat fostul ministru.
Mulțumiri către președinte și premier
În mesajul de final de mandat, Daniel David a mulțumit explicit președintelui României, Nicușor Dan, și premierului Ilie Bolojan pentru colaborarea din acest an marcat de instabilitate politică și economică.
„A fost o onoare să servesc țara noastră din această poziție ca specialist/tehnocrat susținut de PNL, dar neafiliat politic (…) și le mulțumesc președintelui țării Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru suportul constant. Pentru mine amândoi sunt oameni cinstiți și dedicați binelui țării”, a transmis Daniel David.
Dosarul „programa de limba română”, lăsat succesorului
Unul dintre cele mai sensibile subiecte ale finalului de mandat – noua programă de limba și literatura română pentru liceu – a fost menționat explicit în mesaj. Daniel David a precizat că a ales să amâne o decizie finală, din respect pentru dezbaterea publică.
„Ca urmare a respectului pentru dezbaterile publice și pentru cei implicați, am amânat decizia față de programa la limba și literatura română, astfel că noului ministru îi va rămâne de adoptat programa”, a explicat acesta, adăugând că a cerut comisiei de specialitate să includă sugestii din mai multe școli de gândire și să ofere mai multă flexibilitate profesorilor.
Revenire la profesie și retragere din prim-planul politic
Daniel David a mai anunțat că, după plecarea din funcție, va evita o perioadă să comenteze public subiecte legate de educație, pentru a nu îngreuna activitatea succesorului său. El a subliniat că se consideră „în primul rând un psiholog” și că dorește să revină la activitatea academică.
„Alegerea mea este acum cea profesională. Aceasta este vocația mea în care pot oferi, pe termen lung, valoare adăugată țării mele”, a conchis fostul ministru.
Demisia lui Daniel David marchează finalul unui an considerat de acesta drept „cel mai dificil și periculos pentru țară după 1989”, într-un context dominat de crize politice, fiscale și de securitate, dar și de reforme ample în sistemul de educație și cercetare.
