Redactia.ro
Home » Stil de viață » De ce se numește Duminica Floriilor. Ce semnificație are, de fapt, această sărbătoare

De ce se numește Duminica Floriilor. Ce semnificație are, de fapt, această sărbătoare

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor – istoric, tradiții și obiceiuri. Ce semnificație are ziua de Florii și de unde îi provine denumirea. Se sărbătorește și la Catolici și la Ortodocși.

La catolici, Floriile au fost sărbătorite pe 5 aprilie, în acest an. Ortodocșii vor sărbători Duminica Floriilor pe 12 aprilie 2020, cu fix o săptămână înainte de a sărbători Paștele Ortodox. Astfel, Floriile pentru ortodocși vor fi sărbătorite în ziua în care catoloicii sărbătoresc Ziua de pe Paște.

Sărbătoarea de Florii are tocmai acest rol, de a vesti Paștele. Duminica Floriilor rememorează intarea lui Iisus în Ierusalim. În această zi sunt cinstiți, pomeniți și sărbătoriți cei cu nume de flori.

De ce se numește Duminica Floriilor. De unde provine denumirea

Duminica Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti, cele mai importante sărbătorite în timpul anului bisericesc. Sărbătoarea a fost menționată prima oară în secolul al IV-lea. Marchează Intrarea Domnului în Ierusalim, astfel că, la Ierusalim a şi început să fie celebrată. Această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica Învierii.

Procesiunile din Duminica Floriilor rememorează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, după ce cu o zi înainte îl înviase pe Lazăr din morţi. „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!”. Osana înseamnă „salvează, mântuiește, izbăvește, salvator”.

În prescripţiile iudaice se arăta că fiecare evreu trebuie să meargă măcar o dată pe an la Templul din Ierusalim, pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. Din Ierusalim, sărbătoarea Duminicii Stâlpărilor a trecut mai întâi în Egipt, apoi în Siria şi în Asia Mică. În secolul al V-lea era celebrată deja în capitala imperiului, Constantinopol. Acolo, împăratul şi curtea sa participau la procesiunea solemnă ce avea loc în Duminica Intrării în Ierusalim. De altfel, tradiția ca însuşi conducătorul să participe la procesiunea din Duminica Floriilor a fost urmat şi de curţile domneşti din Ţările Române.

În timpul secolelor al VI-lea şi al VII-lea, sărbătoarea se răspândeşte şi în Occident, tot atunci începe un nou obicei: binecuvântarea ramurilor de finic, aduse de credincioşi la biserică, iar procesiunea se mută dimineaţa.

Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte importantă, adeseori putem vedea în biserici picturi cu Hristos intrând în oraş călare pe un măgar. Denumirea sărbătorii vine de la faptul că Iisus a fost întimpinat în Ierusalim cu flori și frunze de salcie și dafin.

O altă explicație pentru denumirea sărbătorii ar fi că momentul intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapus pe ziua sărbătorii dedicate zeiţei romane a florilor, Flora.

Tradiții din Duminica Floriilor

De aceea, în anumite zone, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”. Fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş.

Fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

La miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură. Scopul este să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Loading...