Georgescu Dragos
Într-o perioadă marcată de tensiuni politice și acuzații reciproce, Biroul Electoral Central (BEC) a emis o decizie semnificativă în contextul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2025. În data de 2 mai 2025, BEC a respins plângerea depusă de Nicușor Dan, candidatul independent la președinție, care solicita retragerea materialelor publicate de Elena Lasconi, președinta Uniunii Salvați România (USR), ce sugerau o presupusă întâlnire între el, Victor Ponta și Florian Coldea.
Decizia BEC legată de pozele postate de Elena Lasconi. Reacția lui Nicușor Dan
Plângerea lui Nicușor Dan a fost formulată în urma publicării de către Elena Lasconi a unor fotografii în care apăreau el, Victor Ponta și Florian Coldea, imagini care sugerau o întâlnire între cei trei. Nicușor Dan a acuzat că aceste materiale fac parte dintr-o campanie de dezinformare menită să-i afecteze imaginea în campania electorală. În acest context, el a solicitat BEC să dispună retragerea acestor materiale de pe platformele online.
În urma analizei plângerii, BEC a decis să respingă solicitarea lui Nicușor Dan. Motivarea deciziei s-a bazat pe argumentul că fotografiile publicate de Elena Lasconi nu constituie materiale de propagandă electorală, ci mai degrabă exprimă opinii personale sau critici politice. Astfel, BEC a considerat că nu există temei legal pentru a dispune retragerea acestora.
„Mulțumim BEC pentru consecvență. Fotografiile false vor circula libere în continuare, ca toate celelalte fake news-uri despre mine”, a scris Nicușor Dan pe Facebook, ca reacție la decizia BEC.
Reacția Elenei Lasconi
În urma deciziei BEC, Elena Lasconi a reacționat public, exprimându-și nemulțumirea față de aceasta. Ea a subliniat că decizia BEC nu face decât să confirme faptul că instituțiile statului nu sunt dispuse să intervină în cazurile de dezinformare și manipulare în campaniile electorale. Lasconi a anunțat că va continua să lupte împotriva acestor practici și că va apela la toate căile legale pentru a-și apăra drepturile și imaginea.
Decizia BEC are implicații semnificative atât pe plan juridic, cât și politic. Pe de o parte, aceasta subliniază limitele intervenției instituțiilor statului în reglementarea conținutului online în perioada campaniilor electorale. Pe de altă parte, decizia poate fi interpretată ca un semnal că acuzațiile de dezinformare și manipulare pot fi folosite ca instrumente politice în competițiile electorale.
În acest context, este esențial ca actorii politici și instituțiile statului să colaboreze pentru a asigura un cadru electoral corect și transparent, în care informațiile false și manipularea să nu aibă loc. De asemenea, este important ca cetățenii să fie educați să identifice și să respingă informațiile false, contribuind astfel la consolidarea democrației și a statului de drept.
Scandalul generat de publicarea fotografiilor de către Elena Lasconi și decizia BEC de a respinge plângerea lui Nicușor Dan evidențiază complexitatea gestionării informațiilor în era digitală și provocările asociate protejării integrității proceselor electorale. În acest context, este esențial ca toate părțile implicate – instituții, partide politice și cetățeni – să acționeze responsabil pentru a asigura un proces electoral corect și transparent.
