Vanatoru Andreea
Donald Trump, anunț de ultimă oră. Emisarul american Steve Witkoff și președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-au întâlnit vineri la Moscova, purtând discuții „constructive” timp de trei ore, conform unui consilier al liderului de la Kremlin, transmite BBC. Potrivit lui Iuri Ușakov, un subiect important abordat a fost posibilitatea reluării negocierilor directe între Rusia și Ucraina.
Donald Trump: „O zi bună în discuţii şi întâlniri cu Rusia şi Ucraina”
Președintele Donald Trump a declarat că Rusia și Ucraina se află „foarte aproape” de a ajunge la un acord care ar putea pune capăt conflictului dintre ele. Liderul american a subliniat importanța momentului și a lansat un apel către ambele părți implicate, îndemnându-le să organizeze întâlniri „la cele mai înalte niveluri” pentru a finaliza înțelegerile necesare și a opri ostilitățile.
„O zi bună în discuţii şi întâlniri cu Rusia şi Ucraina. Acestea sunt foarte aproape de un acord, iar cele două părţi ar trebui să se întâlnească acum, la niveluri foarte înalte, pentru a-l „încheia”. Majoritatea punctelor majore sunt convenite. Opriţi vărsarea de sânge, ACUM. Vom fi acolo unde este necesar pentru a facilita SFÂRŞITUL acestui război crud şi fără sens”, a scris liderul SUA pe Truth Social după ce a aterizat la Roma, înainte de funeraliile Papei Francisc.
Declarația președintelui Donald Trump a venit în contextul unei întâlniri importante desfășurate la Moscova între emisarul american Steve Witkoff și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Deși administrația SUA nu a oferit detalii oficiale privind conținutul discuțiilor purtate, comentariile președintelui american au lăsat să se înțeleagă că Rusia și Ucraina ar fi aproape de a ajunge la un acord care să pună capăt conflictului. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un apel ferm către partenerii internaționali, solicitând intensificarea presiunilor asupra Moscovei. Zelenski a acuzat Rusia că a refuzat propunerea Statelor Unite privind o încetare temporară a focului, o măsură care ar fi putut deschide calea unor negocieri mai concrete.
Planul de pace propus de fostul președinte american Donald Trump include mai multe măsuri controversate, având ca obiectiv principal oprirea definitivă a ostilităților dintre Rusia și Ucraina. Printre elementele-cheie ale propunerii se numără o încetare permanentă a focului, recunoașterea oficială de către Statele Unite a Crimeei ca teritoriu aparținând legal Rusiei, precum și acceptarea, într-o formă implicită, a controlului exercitat de Moscova asupra altor regiuni ocupate din estul Ucrainei — cu excepția celor din zona Harkov.
Ucraina ar putea adera la NATO
De asemenea, planul exclude posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO, dar lasă deschisă calea integrării europene. În schimb, se prevede ridicarea sancțiunilor economice impuse Rusiei și trecerea sub control american a centralei nucleare de la Zaporojie. Ucraina ar beneficia, potrivit planului, de garanții de securitate oferite de o coaliție de state europene dispuse să participe voluntar.
În replică, Ucraina, împreună cu mai mulți aliați europeni, a transmis o contrapropunere către Washington. Kievul și susținătorii săi solicită amânarea oricăror discuții privind statutul teritoriilor ocupate până după stabilirea unui armistițiu complet, fără ca acest lucru să implice vreo recunoaștere a autorității ruse asupra acelor regiuni. De asemenea, resping ideea ridicării sancțiunilor economice impuse Rusiei în această etapă și cer garanții de securitate mai puternice pentru Ucraina, precum și angajamentul Rusiei de a plăti despăgubiri pentru distrugerile provocate în urma războiului.
Crimeea, un subiect sensibil
Subiectul Crimeei a redevenit un punct fierbinte în relația dintre Ucraina și Statele Unite, generând noi tensiuni diplomatice. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric orice posibilitate de recunoaștere oficială a controlului rus asupra peninsulei, o poziție care a provocat o reacție dură din partea fostului președinte american Donald Trump. Acesta l-a avertizat pe Zelenski că are de ales între încheierea rapidă a păcii sau continuarea conflictului pentru încă trei ani, riscând, în opinia sa, „să piardă întreaga țară”.
De cealaltă parte, Kremlinul a reiterat în repetate rânduri că o soluționare durabilă a conflictului ar trebui să țină cont de ceea ce numește „cauzele profunde” ale războiului, precum și de „interesele legitime de securitate ale Rusiei”. În termeni concreți, această formulare vizează recunoașterea anexării teritorilor ocupate de trupele ruse, respingerea aderării Ucrainei la NATO și conturarea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, favorabile intereselor Moscovei.
Când a avut loc ultima rundă de negocieri
Ultima rundă de negocieri directe între delegațiile rusă și ucraineană a avut loc la Istanbul, în perioada martie-aprilie 2022, la scurt timp după începutul invaziei. Potrivit autorităților ruse, discuțiile s-au apropiat de un acord de pace, însă acesta nu s-a mai concretizat. Moscova susține că Kievul ar fi renunțat la semnarea documentului la insistențele Statelor Unite și ale fostului premier britanic Boris Johnson. Decizia Ucrainei de a abandona acel cadru de înțelegere ar fi venit în contextul retragerii trupelor ruse din împrejurimile capitalei Kiev, ceea ce a schimbat semnificativ calculele strategice ale conducerii ucrainene.
Sursa foto: Arhivă
