Saghin Sabrina
Ucraina avertizează că România, alături de Turcia și Bulgaria, ar putea deveni vulnerabilă dacă Kiev ar accepta planul de pace propus de președintele american Donald Trump. Potrivit unui document consultat de The Telegraph, recunoașterea oficială a peninsulei Crimeea ca parte a Rusiei ar întări poziția Moscovei la Marea Neagră, crescând amenințările nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra aliaților săi regionali.
În dosarul analizat de publicația britanică, Ucraina subliniază că orice concesie teritorială ar trebui evitată, pentru a nu valida pretențiile Rusiei asupra Crimeei sau a altor teritorii ocupate. Documentul cere ca orice acord de pace să fie „înrădăcinat în dreptul internațional, nu în capitulare” și atrage atenția asupra riscului ca o asemenea mișcare să încurajeze inclusiv o posibilă invazie chineză în Taiwan.
Ucraina refuză să legitimeze ocupația rusă
În punctele cheie ale documentului, Kievul solicită garantarea clară a securității în cazul semnării unui eventual acord de pace care ar implica cedări teritoriale, chiar și temporare. De asemenea, Ucraina vrea să își păstreze controlul asupra propriilor negocieri, fără ca Donald Trump sau alți actori externi să dicteze termenii finali.
Un alt punct crucial evidențiat de The Telegraph este dorința Ucrainei de a împiedica Rusia să folosească orice acord pentru a restrânge forțele armate ucrainene sau capacitățile sale industriale de apărare.
Aceste poziții ferme arată clar că Ucraina nu este dispusă să cedeze niciun teritoriu fără garanții serioase, în ciuda presiunilor tot mai mari din partea partenerilor occidentali.
Presiuni internaționale: Scenariul unor concesii teritoriale
Tensiunile cresc în jurul scenariilor de pace propuse recent. Reuters a publicat vineri textul unui set de propuneri prezentate de emisarul american Steve Witkoff oficialilor europeni, în cadrul unei întâlniri la Paris pe 17 aprilie. Documentul include diferențe majore între ceea ce propune Washingtonul și ceea ce își dorește Kievul, susținut de aliații săi europeni.
În acest context, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat într-un interviu pentru BBC că Ucraina ar putea fi forțată să accepte pierderea unor teritorii în schimbul obținerii unei păci temporare. „Nu este corect. Dar pentru pace, acest lucru poate fi o soluție temporară”, a afirmat Klitschko, sugerând că o capitulare parțială, deși dureroasă, ar putea deveni realitate.
În paralel, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a recunoscut într-un interviu pentru Euronews că niciuna dintre părțile implicate în conflict nu va putea revendica o victorie completă. Din perspectiva sa, atât Ucraina, cât și Rusia vor trebui să facă compromisuri pentru a ajunge la un acord.
Riscuri regionale: România, Turcia și Bulgaria – expuse
Acceptarea controlului Rusiei asupra Crimeei ar avea consecințe mult mai largi decât asupra Ucrainei. Potrivit analizei prezentate de The Telegraph, o astfel de mișcare ar transforma Crimeea într-un bastion militar de unde Rusia ar putea exercita presiuni suplimentare asupra țărilor din bazinul Mării Negre.
România, Turcia și Bulgaria sunt menționate explicit în document ca fiind printre țările care s-ar afla sub amenințarea directă a extinderii influenței militare rusești. În acest sens, Ucraina atrage atenția că un acord de pace care ar recunoaște pierderi teritoriale ar încuraja Moscova să continue politica sa agresivă în regiune.
Pacea cu prețul securității colective
Deși apelurile la încetarea focului sunt din ce în ce mai numeroase, Ucraina avertizează că o pace grăbită, în condițiile dictate de Rusia, ar putea pune în pericol securitatea întregii regiuni. Acceptarea pierderii Crimeei și a altor teritorii ocupate nu ar însemna doar sfârșitul luptei pentru suveranitatea ucraineană, ci ar deschide ușa pentru noi amenințări asupra vecinilor săi, inclusiv România.
În timp ce liderii internaționali încearcă să găsească soluții rapide, Kievul cere timp, respectarea dreptului internațional și garanții solide. Viitorul păcii nu va depinde doar de Ucraina, ci și de capacitatea comunității internaționale de a înțelege că adevărata stabilitate nu poate fi construită pe compromisuri forțate și cedări dureroase.
