Cristina Cohuț
Două cutremure au avut loc unul după altul, în această dimineață, în zona seismică Vrancea. Seismele s-au produs la interval de trei ore și au avut magnitudini de 2.4 și 2.6. Specialiștii de la INFP au precizat că ambele mișcări tectonice au fost considerate slabe. Totuși, ele au fost resimțite în mai multe orașe din apropierea epicentrului. Fenomenul a fost monitorizat atent, iar datele au fost publicate oficial.
Două cutremure în aceeași dimineață. Informațiile transmise de INFP
Primul cutremur a fost înregistrat la ora 03:37:42, ora locală a României. Potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului, seismul a avut o magnitudine ml 2.4 și s-a produs la adâncimea de 15.9 km. Epicentrul a fost localizat în județul Vrancea, una dintre cele mai active zone tectonice din România. Orașele cele mai apropiate de epicentru au fost Focșani (12 km NV), Bârlad (65 km SV), Buzău (74 km N), Galați (83 km NV), Bacău (87 km S) și Brăila (90 km NV).
Al doilea cutremur a avut loc la ora 06:52:48, în aceeași zonă seismică. De data aceasta, magnitudinea a fost ușor mai mare, ml 2.6, iar adâncimea de 110.5 km. Deși mișcarea tectonică a fost slabă, adâncimea mare este specifică zonei Vrancea și poate propaga vibrația la distanțe considerabile. Orașele apropiate de epicentru au fost Focșani (34 km V), Buzău (68 km N), Sfântu Gheorghe (76 km E), Bârlad (87 km SV), Bacău (89 km S) și Brașov (90 km E), potrivit infp.ro.
Ambele seisme au fost încadrate de specialiști ca fiind de intensitate mică, dar relevante pentru analiza activității tectonice a zonei. Rețeaua de seismometre a INFP a înregistrat cu precizie mișcările și a transmis datele aproape în timp real. Nu au fost raportate pagube materiale, iar autoritățile nu au fost nevoite să intervină.
Zona Vrancea, cel mai activ focar seismic din România
Vrancea este cunoscută pentru intensitatea și frecvența cutremurelor produse în regiune. Este singura zonă din România unde seismele au loc regulat la adâncimi mari, între 60 și 170 km. Aceste caracteristici fac ca zona să fie monitorizată constant, fiind considerată cel mai periculos focar seismic din sud-estul Europei. Cutremurele din 17 mai 2025 se încadrează în tiparul obișnuit, fiind slabe, dar semnificative pentru analiza tensiunilor tectonice.
În ultimii ani, zona Vrancea a produs zeci de cutremure mici, fără urmări materiale. Însă, istoric vorbind, epicentrul Vrancea a fost sursa celor mai devastatoare seisme din România. Cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7.4, a provocat peste 1500 de decese și mii de răniți. Alte două cutremure majore, în 1986 și 1990, au avut magnitudini de peste 6.9 și au fost resimțite în toată țara. Tocmai de aceea, fiecare mișcare tectonică este tratată cu responsabilitate de autorități.
Cutremurele de adâncime din Vrancea pot afecta simultan orașe aflate la sute de kilometri distanță. Mișcările de pe verticală sunt resimțite pe arii extinse, inclusiv în București, Iași sau Chișinău. Acest fenomen este unic în Europa și a atras de-a lungul timpului interesul seismologilor din întreaga lume.
Unde au fost resimțite cutremurele
Deși magnitudinea a fost mică, cutremurele din 17 mai au fost resimțite local, mai ales în Focșani și împrejurimi. Locuitorii din zonă au relatat pe rețelele de socializare că au simțit un tremur slab în timpul nopții. Alte persoane au menționat că seismul de la ora 06:52 a fost insesizabil. Acest lucru este explicabil prin adâncimea mai mare, care, deși permite propagarea la distanță, diminuează percepția la suprafață.
Autoritățile nu au primit apeluri de urgență, iar ISU Vrancea a confirmat că nu au existat intervenții legate de eveniment. Aplicațiile mobile specializate în alerte seismice au notificat utilizatorii imediat după detectarea mișcării. My Earthquake Alerts și Earthquake Network sunt două dintre cele mai folosite aplicații în România. Acestea oferă informații rapide despre magnitudine, adâncime și localizare.
Pentru seismele cu magnitudini sub 4, sistemul RO-ALERT nu este activat. Cu toate acestea, cetățenii pot consulta site-ul INFP sau aplicațiile seismice pentru a verifica datele. Astfel de instrumente au devenit esențiale în viața celor care locuiesc în zonele cu activitate tectonică frecventă.
Ce spun experții
Specialiștii în seismologie spun că nu este, totuși, motiv de panică. Cutremurele slabe, precum cele din 17 mai, sunt frecvente în Vrancea și fac parte din activitatea tectonică naturală a zonei. Totuși, ele sunt importante pentru analiza pe termen lung. „Orice mișcare, chiar și slabă, este o piesă dintr-un puzzle tectonic. Ne ajută să înțelegem cum evoluează stresul acumulat în scoarța terestră”, a explicat un cercetător de la INFP.
În fiecare lună, în România sunt înregistrate între 20 și 30 de cutremure, cele mai multe în Vrancea. Majoritatea sunt de mică intensitate și nu sunt resimțite de populație. Seismologii analizează însă nu doar magnitudinea, ci și frecvența și adâncimea evenimentelor. O succesiune de seisme mici poate indica o eliberare treptată de energie, ceea ce este pozitiv. Dar poate fi și un semnal premergător pentru un seism mai mare, de aceea monitorizarea este continuă.
România dispune de o rețea seismică modernizată, cu peste 150 de stații de măsurare. Acestea transmit date în timp real către centrele de analiză. În caz de risc major, autoritățile pot activa protocoale speciale de prevenție. Deocamdată, nu există indicii care să sugereze o activitate seismică neobișnuită în următoarele zile.
Cum trebuie să ne pregătim pentru cutremure
Chiar dacă seismele recente nu au provocat pagube, autoritățile reamintesc cât de importantă este pregătirea. Cutremurele mari nu pot fi prezise, dar fiecare cetățean poate învăța cum să reacționeze în siguranță. Planul personal de urgență, kit-ul de supraviețuire și instruirea familiei sunt măsuri simple, dar esențiale.
În caz de cutremur, se recomandă adăpostirea sub o grindă sau lângă un perete interior solid. Lifturile nu trebuie folosite, iar ieșirea din clădire se face doar după ce mișcarea a încetat. Verificarea instalațiilor de gaz și electricitate este obligatorie, pentru a preveni accidentele secundare. Un rucsac pregătit cu apă, alimente neperisabile, lanternă și trusă medicală este esențial.
Școlile, spitalele și clădirile publice trebuie să fie primele consolidate. Din păcate, multe imobile vechi din București și din alte orașe nu respectă normele antiseismice moderne. Consolidarea merge greu, iar birocrația blochează proiecte vitale. Fără investiții reale, următorul cutremur mare ar putea avea consecințe grave.
