Miruna Purcel
O polițistă din București s-a trezit în mijlocul unui scandal de proporții, după ce a fost oprită în trafic și testată pozitiv pentru consum de amfetamine. Deși primele indicii sugerau că s-ar fi aflat sub influența drogurilor, investigațiile ulterioare au arătat că, de fapt, medicamentul pe care îl luase i-a provocat un rezultat fals pozitiv. Cazul readuce în atenție problemele de acuratețe ale testelor rapide folosite de polițiști și riscurile juridice pentru persoanele care nu au consumat substanțe interzise. Incidentul a avut loc în zona Pieței Constituției din Capitală, iar femeia implicată este angajată ca ofițer la Penitenciarul Rahova. După o urmărire scurtă, mașina acesteia a fost oprită, iar comportamentul său a atras imediat atenția polițiștilor.
Un rezultat fals pozitiv care a stârnit confuzie
După oprire, polițista a fost supusă unui test rapid antidrog, care a indicat prezența amfetaminelor în organism. A urmat o evaluare psihiatrică și recoltarea de probe biologice. Cu toate acestea, rezultatul toxicologic final a infirmat consumul real de substanțe interzise. Medicii au stabilit că amfetamina detectată de DrugTest a fost, în realitate, un efect al unui somnifer administrat anterior, folosit pe fondul unor tulburări de somn.
Comportamentul confuz al femeii și faptul că a avut dificultăți în a recunoaște autoritatea agenților de poliție au alimentat suspiciunile inițiale. A fost transportată la o unitate de psihiatrie pentru investigații suplimentare. Însă analizele au demonstrat că substanțele active din medicamentul luat puteau induce rezultate înșelătoare la testarea rapidă.
Cazul subliniază o problemă tot mai frecventă în România: reacțiile fals pozitive produse de anumite tratamente legale, care duc la suspiciuni nefondate și uneori chiar la suspendarea nejustificată a permiselor de conducere.
Consecințe administrative și anchetă internă
Deși testul toxicologic a fost negativ, iar consumul de droguri a fost exclus, polițista riscă în continuare sancțiuni administrative. Administrația Penitenciarului din care face parte a anunțat că femeia se află în concediu medical, dar va fi cercetată disciplinar imediat după revenirea în activitate. Este luată în calcul chiar și suspendarea din funcție, în funcție de concluziile anchetei.
Conducerea instituției a transmis că orice comportament care aduce atingere prestigiului funcției de ofițer de penitenciar va fi analizat și sancționat corespunzător. De asemenea, refuzul de a opri la semnalele poliției și comportamentul haotic din trafic sunt motive suplimentare de îngrijorare.
Chiar dacă nu a fost vorba de un consum real de droguri, situația a ridicat întrebări în privința capacității psihice a angajatei de a gestiona situații tensionate și de a respecta obligațiile profesionale. Aceste aspecte vor fi verificate în paralel cu evaluarea disciplinară.
Limitările testării rapide și nevoia de reglementări clare
Incidentul readuce în discuție acuratețea testelor DrugTest folosite de poliția rutieră. Aceste dispozitive, deși utile pentru depistarea rapidă a șoferilor aflați sub influența substanțelor interzise, pot genera rezultate eronate în cazul anumitor medicamente. Mai multe cazuri similare au fost raportate în trecut, în care testele rapide au indicat consum de droguri, dar analizele toxicologice de laborator au infirmat acest lucru.
Printre substanțele medicamentoase care pot cauza reacții fals pozitive se numără somniferele, medicamentele împotriva răcelii sau analgezicele puternice. Astfel de erori pot duce la consecințe grave pentru șoferi, inclusiv suspendarea permisului, reținerea mașinii și stigmat social. În unele cazuri, persoanele afectate ajung să își piardă locul de muncă sau să suporte anchete prelungite fără temei legal.
Specialiștii în toxicologie recomandă o interpretare prudentă a testelor rapide și accentuează necesitatea confirmării prin analize de laborator. Totodată, este esențial ca polițiștii să fie instruiți să recunoască diferențele între efectele unor medicamente legale și manifestările reale ale consumului de droguri.
În lipsa unor reglementări clare care să protejeze cetățenii de aceste situații nedrepte, riscul de abuzuri sau erori de interpretare rămâne crescut. Dezbaterea privind fiabilitatea testelor rapide și modul în care acestea sunt utilizate în România este departe de a fi încheiată.
