Cristina Cohuț
Taxa pe tranzacții bancare propusă recent a stârnit reacții dure din partea specialiștilor. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, avertizează că oamenii ar putea renunța la carduri. Acesta consideră că măsura riscă să împingă plățile spre numerar, unde controlul fiscal e scăzut. Rădulescu estimează că taxa va aduce efecte inverse celor intenționate de autorități. Criticile se bazează pe realități economice și date privind comportamentul financiar al populației.
Cum a apărut ideea de taxare a tranzacțiilor bancare
Într-un context economic tensionat, guvernul ia în calcul măsuri care să reducă deficitul bugetar. Una dintre aceste soluții ar fi introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, inclusiv cele realizate cu cardul. Conform discuțiilor recente din spațiul public, această măsură ar putea aduce la bugetul statului sume semnificative, estimate la circa 50 de miliarde de lei anual.
Propunerea este însă privită cu rezerve de o parte a specialiștilor. Criticii susțin că taxa ar avea un impact negativ asupra obiceiurilor de consum și a gradului de bancarizare al populației. În loc să contribuie la o colectare eficientă a veniturilor, măsura ar putea descuraja plățile electronice, încurajând plata în numerar.
Această schimbare ar putea reprezenta un pas înapoi, în condițiile în care România se confruntă deja cu un nivel scăzut al monetizării economiei comparativ cu media Uniunii Europene. În plus, încasările estimate sunt considerate nerealiste de mai mulți economiști, care susțin că suma de 50 de miliarde de lei este exagerată și imposibil de colectat fără efecte colaterale grave.
În spațiul public, dezbaterea rămâne intensă, iar argumentele tehnice sunt tot mai prezente. Printre vocile critice se numără și Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, care a adus în atenție mai multe riscuri ale acestei propuneri.
Poziția exprimată de Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR
Eugen Rădulescu a declarat că ideea introducerii unei taxe pe tranzacțiile bancare este nu doar neinspirată, ci și periculoasă pentru echilibrul economic și comportamentul financiar al românilor. Acesta a subliniat că oamenii s-au obișnuit să utilizeze cardul pentru plățile de zi cu zi și că o astfel de măsură i-ar determina să revină la numerar.
„Ne-am învățat să plătim cu cardurile? Ne vom dezvăța, că nimeni nu e nebun să cumpere o sticlă de lapte și să mai dea un comision de un leu”, a declarat Eugen Rădulescu, potrivit hotnews.ro.
El a explicat că introducerea unui astfel de comision la fiecare tranzacție bancară, indiferent de sumă, ar lovi în primul rând în utilizatorii obișnuiți ai sistemului bancar. Rădulescu a atras atenția asupra efectului psihologic al unei astfel de măsuri: chiar și un cost mic poate descuraja plățile digitale, mai ales în cazul achizițiilor frecvente și de valoare redusă.
Consilierul guvernatorului BNR a adăugat că taxa propusă nu va aduce venituri suplimentare reale la buget, pentru că românii vor găsi rapid soluții de evitare. Aceste soluții includ plata în numerar sau trecerea în alte forme de activitate economică, mai greu de controlat fiscal.
În plus, Rădulescu consideră că estimarea unui venit de 50 de miliarde de lei pe an este lipsită de realism. „Cele 50 de miliarde, cifra oricum fantezistă, nu ar pica de fapt din cer. Ar plăti-o fiecare cetățean care are un cont în bancă, de câte ori primește sau plătește vreo sumă”, a explicat el.
Potrivit acestuia, dacă ar fi să se adune o astfel de sumă, fiecare cetățean adult din România ar trebui să plătească în medie 10 lei pe zi. „Oare poate să funcționeze așa ceva?”, a întrebat retoric economistul, subliniind absurditatea calculelor prezentate de susținătorii măsurii.
Posibile consecințe
Una dintre cele mai importante teme ridicate de Eugen Rădulescu este schimbarea comportamentului populației în fața noilor taxe. El crede că românii vor renunța treptat la plățile cu cardul, ceea ce va avea un impact negativ asupra digitalizării și a transparenței financiare.
„Este clar că o astfel de taxă nu va rămâne fără efect. Dacă pentru orice sumă plătită cu cardul se percepe un comision, oamenii vor prefera numerarul”, a spus Rădulescu, potrivit fanatik.ro.
Această schimbare nu doar că va diminua eficiența fiscalizării, dar va face mai dificilă urmărirea fluxurilor financiare. În plus, reorientarea către numerar vine cu riscuri suplimentare: de la evaziune fiscală, până la lipsa de siguranță în tranzacții.
Un alt risc major este acela al scăderii încrederii în sistemul bancar. Rădulescu a explicat că băncile se vor afla într-o poziție ingrată, fiind percepute ca sursa comisioanelor, chiar dacă decizia aparține autorităților. În timp, această percepție ar putea conduce la o reducere a numărului de conturi bancare active și la o stagnare a progresului digital.
În plus, scăderea utilizării cardurilor va afecta și infrastructura deja existentă: POS-urile, sistemele de plată online și aplicațiile bancare ar putea deveni mai puțin utilizate. Acest lucru se traduce într-un regres tehnologic, în contradicție cu direcția adoptată la nivel european.
Fiscalitate, evaziune și dezechilibru
O altă problemă ridicată de Eugen Rădulescu privește efectul asupra veniturilor statului. Economistul susține că în loc să crească veniturile, taxa ar putea avea efectul opus, deoarece contribuabilii se vor orienta spre forme alternative de încasare.
„Creșterea cotei de impozit nu înseamnă automat mai mulți bani la buget. În foarte multe cazuri, se obțin chiar mai puțini”, a afirmat consilierul guvernatorului BNR.
Acesta a dat ca exemplu tendința unor persoane de a-și schimba statutul fiscal pentru a evita plata taxelor. În opinia lui Rădulescu, este foarte probabil ca o parte dintre salariați să se transforme în persoane fizice autorizate sau să accepte forme de plată nefiscalizate.
Astfel, măsura propusă nu doar că nu va reduce deficitul bugetar, dar va încuraja formele informale de muncă și venituri. Acestea sunt mult mai greu de controlat și generează pierderi și mai mari la nivel național.
Un alt aspect controversat este „taxa de solidaritate” propusă pentru persoanele cu venituri lunare mai mari de 10.000 de lei. Eugen Rădulescu a subliniat că și această măsură este prost fundamentată și că nu este justificată de realitățile economice.
„Ideea unei taxe de solidaritate trebuie să fie foarte bine explicată și fundamentată. Altfel, se transformă într-o penalizare nejustificată pentru cei care muncesc mult și contribuie deja semnificativ la buget”, a spus economistul.
România, în urma mediei europene la monetizarea economiei
O altă problemă ridicată de Eugen Rădulescu este nivelul redus de monetizare al economiei românești. Acesta este de aproape cinci ori mai mic decât media Uniunii Europene. Chiar și țări vecine, precum Bulgaria, au un nivel de monetizare dublu față de România.
„Noi vorbim despre taxe suplimentare într-un sistem care abia funcționează. În condițiile în care deja suntem în urma celorlalți, introducem bariere în loc să încurajăm digitalizarea”, a declarat consilierul BNR.
El a mai explicat că una dintre prioritățile României ar trebui să fie reducerea economiei gri, nu penalizarea plăților bancare. În prezent, o parte semnificativă a tranzacțiilor din România sunt realizate în afara sistemului fiscal. Acest fenomen contribuie la nivelul scăzut al colectării și la deficite bugetare cronice.
Conform datelor oficiale, România are una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a plăților electronice din UE. În loc să stimuleze folosirea cardurilor și transferurilor bancare, statul riscă acum să creeze o descurajare generalizată, prin introducerea unor taxe suplimentare.
Eugen Rădulescu a subliniat că pentru ca statul să colecteze mai bine, trebuie să creeze încredere și predictibilitate. Orice taxă nouă introdusă fără o justificare solidă riscă să submineze exact ceea ce vrea să îmbunătățească: conformarea fiscală voluntară
