Cristina Cohuț
România a colectat în aprilie peste 350 de milioane de ambalaje prin Sistemul Garanție-Returnare. Ministrul interimar al Mediului, Mircea Fechet, spune că rezultatele sunt impresionante. Plasticul, sticla și aluminiul returnate ajung direct în fabricile de reciclare. Datele arată o mobilizare fără precedent a populației în toate județele țării. SGR este privit acum ca un sprijin real în lupta cu poluarea cu plastic.
Mircea Fechet: „SGR dă României o mână importantă de ajutor”
Ministrul interimar al Mediului, Mircea Fechet, a făcut publice marți cifrele oficiale privind activitatea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în luna aprilie. Rezultatele sunt considerate de autorități drept un nou pas important în combaterea poluării. În total, în luna aprilie au fost colectate 354,7 milioane de ambalaje, dintre care 187,8 milioane PET-uri, 93,8 milioane doze de aluminiu și 73,1 milioane de sticle, relatează romaniatv.net.
„SGR dă României o mână importantă de ajutor în primul rând în ceea ce privește reducerea poluării cu plastic”, a declarat Mircea Fechet într-o postare publicată pe pagina sa oficială. Acesta a analizat datele colectate din toate județele și a remarcat o implicare tot mai activă a populației în procesul de returnare a ambalajelor.
Până la sfârșitul lunii aprilie, 20.852 de tone de ambalaje au fost trimise în fabricile de reciclare din România și din străinătate. Fiecare ambalaj returnat înseamnă mai puțin plastic în natură, mai puține deșeuri pe câmpuri, în ape sau păduri. „Ambalaj cu ambalaj returnat, am făcut împreună România mai curată”, a adăugat ministrul.
Rețea națională în extindere. RVM-uri noi în județele din estul țării
Un element-cheie în funcționarea Sistemului Garanție-Returnare îl reprezintă rețeaua de aparate automate – așa-numitele RVM-uri (reverse vending machines), unde oamenii pot returna ambalajele contra garanției de 50 de bani. În luna aprilie, 160 de noi RVM-uri au fost instalate în rețeaua națională.
Extinderea nu este doar cantitativă, ci și geografică. Fechet a menționat în mod special județele Vrancea, Brăila și Botoșani, care au urcat în clasamentul eficienței prin prezența activă a acestor aparate. Județele Mureș și Sălaj au continuat să performeze bine, fiind deja exemple de bune practici în ceea ce privește infrastructura de colectare.
Scopul declarat al ministerului este ca SGR să ajungă în fiecare colț de țară, inclusiv în comunitățile rurale. Această extindere va însemna șanse egale pentru toți cetățenii, indiferent de zonă, să contribuie activ la reducerea poluării. În prezent, majoritatea punctelor de colectare sunt concentrate în orașe, dar autoritățile promit schimbări rapide.
„E important ca fiecare localitate din România, oricât de mică, să aibă acces la acest sistem. Numai așa putem spune că facem o schimbare reală”, a precizat Mircea Fechet.
România a depășit un miliard de ambalaje returnate
În primul trimestru din 2025, România a depășit pragul de un miliard de ambalaje SGR colectate, un record care arată ritmul accelerat în care sistemul a fost adoptat de populație. Practic, într-un interval de doar câteva luni, țara noastră a reușit să recupereze o cantitate impresionantă de plastic, aluminiu și sticlă.
„Asta înseamnă tot atâtea șanse pe care le dăm naturii să respire”, a spus ministrul Mediului. Prin această performanță, România se apropie de media europeană în ceea ce privește reciclarea ambalajelor. Țări precum Germania, Lituania sau Finlanda aplică deja de ani buni sisteme similare, cu rezultate spectaculoase în combaterea poluării.
Fechet a subliniat că succesul SGR nu este doar meritul autorităților, ci și al românilor care au înțeles cât de importantă este responsabilitatea individuală. „Eficiența SGR ține de dorința sinceră a oamenilor de a se mobiliza pentru a proteja mediul”, a spus el.
Creșteri spectaculoase în județele Vaslui, Mehedinți și Bacău
Potrivit unei analize recente realizate de Asociația ECOTECA, mai multe județe din România au înregistrat creșteri spectaculoase în cantitatea de ambalaje returnate pe cap de locuitor, comparativ cu ultimul trimestru al anului 2024. Județele cu cele mai bune evoluții procentuale sunt: Vaslui, Mehedinți, Bacău, Călărași, Maramureș, Satu Mare și Bistrița-Năsăud, cu progrese între 15% și 21%.
Aceste cifre indică o mobilizare impresionantă în zone care, până acum câteva luni, nu se regăseau în topul eficienței. Specialiștii spun că succesul se datorează campaniilor de informare, dar și implicării administrațiilor locale, care au sprijinit implementarea infrastructurii de colectare.
„La început, oamenii au fost sceptici. Acum vin cu sacoșe pline de PET-uri și sticle. SGR a devenit parte din rutina lor”, a declarat un administrator de rețea RVM din județul Maramureș. De asemenea, primarii din mai multe localități au declarat că sunt dispuși să extindă numărul de puncte de colectare dacă populația continuă să se implice.
Un exemplu pentru Europa. România, în primele rânduri la colectare
Deși sistemul SGR este încă în fază incipientă, România se apropie rapid de standardele europene în materie de reciclare. Cu un miliard de ambalaje colectate în doar patru luni, țara noastră a demonstrat că schimbarea este posibilă. În trecut, România era criticată frecvent pentru nivelul scăzut de reciclare. Astăzi, lucrurile arată diferit.
„Suntem pe drumul cel bun. SGR nu e doar o obligație impusă de UE, ci un proiect care aduce beneficii reale”, a transmis Mircea Fechet. Ministrul a anunțat că urmează noi etape de digitalizare, astfel încât fiecare cetățean să poată urmări propriul impact ecologic printr-o aplicație dedicată.
Planurile includ și stimulente suplimentare pentru returnarea ambalajelor: concursuri, vouchere, reduceri sau premii oferite de lanțurile de magazine partenere. Totodată, autoritățile discută cu companiile de reciclare pentru a extinde capacitatea de procesare și a reduce exportul de deșeuri.
„Vrem ca tot ce se colectează în România să fie reciclat aici, să creăm locuri de muncă și economie circulară”, a afirmat ministrul. Pentru asta, Guvernul are în vedere sprijinirea financiară a noilor fabrici de reciclare, prin fonduri PNRR și granturi europene.
