Loredana Ionescu
Revenirea fenomenului La Nina în 2025 schimbă fundamental tiparele meteorologice la nivel global. Ne confruntăm deja cu valuri de caniculă extremă în sudul Europei, dar adevărata transformare va fi resimțită în sezonul rece. Potrivit meteorologilor, La Nina influențează direct vortexul polar, ceea ce poate genera o iarnă neobișnuit de rece și bogată în ninsori, asemănătoare celor de altădată. Schimbările afectează deja Grecia, România, dar și statele vecine din Balcani, unde temperaturile extreme au dus la incendii de vegetație și măsuri de urgență fără precedent.
Grecia, paralizată de caniculă: Acropole închis, activitatea fizică suspendată
În Grecia, temperaturile au atins marți pragul de 43°C în unele regiuni, marcând al treilea val de caniculă din vara 2025. Măsurile luate de autorități includ închiderea temporară, timp de cinci ore, a sitului arheologic Acropole, pentru a preveni riscurile medicale asociate cu expunerea prelungită la soare. Totodată, Ministerul Muncii a emis ordine clare privind suspendarea activităților în aer liber între orele 12:00 și 17:00 pentru curieri, muncitori în construcții și livratori de alimente.
Persoanele cu probleme de sănătate au fost sfătuite să lucreze de acasă. O imagine care a devenit virală surprinde un soldat grecesc care șterge transpirația unui paznic prezidențial, simbolizând nivelul extrem de disconfort termic resimțit în capitala elenă.
România și Balcanii, afectate de valuri de căldură și incendii de vegetație
România se află parțial sub Cod Roșu de caniculă, iar valul de căldură care traversează Balcanii a dus la incendii de vegetație în Albania și Muntenegru. În București și alte șase județe din sudul țării, temperaturile depășesc cu ușurință 40°C, determinând autoritățile să emită alerte meteo.
În centrul Bucureștiului, turiștii și localnicii se refugiază în spații cu aer condiționat, evitând ieșirile în timpul prânzului. Prognozele indică, de asemenea, scăderea temperaturii apei mării la doar 13°C în unele stațiuni, fenomen care complică și mai mult vacanțele de pe litoral.
La Nina revine și schimbă echilibrul climatic global
Fenomenul La Nina, faza rece a oscilației ENSO, a revenit în 2025 într-o formă slabă spre moderată, după o perioadă neutră. Aceasta se manifestă printr-o scădere a temperaturilor oceanice în Pacificul central și modifică circulația atmosferică globală. Efectele vor deveni vizibile mai ales în sezonul rece 2025/2026, prin amplificarea vortexului polar și posibile episoade de vreme severă în emisfera nordică.
Toate semnalele oceanice și atmosferice actuale indică formarea unei La Nina în lunile următoare, cu impact asupra vremii din America de Nord, dar și din Europa. Potrivit Severe Weather Europe, această evoluție ar putea duce la ierni mai reci și mai bogate în zăpadă decât în ultimii ani, conform RTV.
Cum afectează La Nina iarna
În mod tradițional, La Nina produce un sistem de presiune înaltă în Pacificul de Nord, care împinge curentul jet polar spre sud. Acest lucru favorizează pătrunderea aerului rece în Statele Unite și sudul Canadei, dar poate influența și Europa. Efectele directe sunt mai greu de anticipat pentru regiunea noastră, dar se observă o anomalie rece în zonele nordice și estice ale continentului.
Singura prognoză completă pentru iarna 2025/2026 este oferită de modelul CanSIPS din Canada, care indică o La Nina slabă în dezvoltare și prezența unui nucleu de aer rece deasupra Canadei și SUA. Această structură atmosferică este asociată cu un curent jet instabil și cu o circulație care permite scurgerea aerului rece spre sud și est, inclusiv către Europa Centrală și de Est.
Un alt aspect esențial legat de La Nina este influența sa asupra vortexului polar. Vortexul polar reprezintă circulația atmosferică puternică de iarnă din jurul polului nord, care are capacitatea de a ține aerul rece blocat în regiunile arctice. La Nina este asociată cu o probabilitate crescută de evenimente SSW (Stratospheric Sudden Warming), care duc la prăbușirea vortexului și la pătrunderea aerului polar în regiunile temperate.
Statistica arată că în 60–75% dintre iernile cu La Nina are loc un astfel de eveniment, ceea ce sporește semnificativ riscul unor episoade severe de iarnă în Europa și America de Nord. Aerul rece devine mai accesibil, iar dacă este însoțit de umezeală, poate duce la ninsori semnificative și temperaturi mult sub normal.
Scandinavia înregistrează temperaturi record
În paralel cu prognozele de iarnă severă, vara aduce în prezent un val de caniculă istoric în nordul Europei. În Norvegia, în zona Trondheim, s-au înregistrat temperaturi de peste 30°C timp de nouă zile consecutive. Joi, termometrul a indicat 35°C în localitatea Frosta, iar valorile ridicate sunt așteptate să continue.
Această anomalie termică este rezultatul unui tipar atmosferic rar, generat de un anticiclon puternic poziționat deasupra Scandinaviei și o depresiune activă deasupra Marii Britanii. Astfel, aerul cald este direcționat în mod neobișnuit de adânc spre nordul continentului.
Gheața marină din Arctica se topește accelerat
În același timp, topirea gheții marine arctice atinge cote alarmante. La sfârșitul lunii iunie 2025, suprafața acoperită de gheață era cu 600.000 km² mai mică decât în 2024 și cu 100.000 km² sub recordul anterior stabilit în 2010. Zonele din jurul Groenlandei și din golful Baffin sunt aproape lipsite de gheață, iar volumul total a scăzut sub 10.000 km³ la mijlocul lunii iulie.
Dacă tendința continuă, până în septembrie acest volum ar putea scădea la sub 5.000 km³, ceea ce ar reprezenta un nou record negativ. Cauzele principale sunt temperaturile ridicate din lunile de vară și încălzirea excesivă a apelor arctice.
Sursa foto: Arhivă
