Trădarea care mi-a schimbat viața. Când soțul meu, Derek, mi-a propus să locuim separat timp de o lună pentru a „reaprinde scânteia relației noastre”, am fost sceptică. Mi s-a părut una dintre acele tendințe moderne pe care cuplurile le încearcă atunci când nu vor să admită că au probleme. El o prezenta ca pe o idee genială, susținând că distanța ne va ajuta să ne apreciem mai mult unul pe celălalt.
Vei vedea, Lisa, spunea el zâmbind. Va fi ca și cum ne-am întâlni din nou. Îmi vei simți lipsa, eu îți voi simți lipsa. Și după o lună, vom avea un nou început. Nu mi-a plăcut ideea. Ce soție ar fi încântată să locuiască departe de soțul ei? Dar Derek părea atât de convins, încât am acceptat. Mi-am făcut bagajele și m-am mutat într-un apartament temporar în celălalt capăt al orașului.
Trădarea care mi-a schimbat viața
Prima săptămână a fost ciudată. Derek nu prea dădea semne de viață. Răspundea rar la mesaje și părea că se bucură de „spațiu”.
Încercam să mă conving că această separare avea un scop.
Într-o seară, sora mea, Penelope, a venit la mine.
— Ești sigură că vrei să faci asta, Lisa? m-a întrebat în timp ce turna vin într-un pahar. Mi se pare cam suspect.
— Știu, dar Derek a insistat. De fiecare dată când puneam întrebări, devenea defensiv. Am simțit că e ceva ce trebuie să fac pentru el.
— Totuși, ceva nu e în regulă. Dacă aș fi în locul tău, l-aș urmări cu atenție.
Avea dreptate. Și simțeam și eu la fel. Dar nu voiam să cred că soțul meu își dorea această separare din alte motive.
Apelul care mi-a schimbat viața
Într-o seară liniștită, telefonul a sunat brusc.
— Lisa, vino acasă acum! vocea neliniștită a lui Mary, vecina mea, mi-a străpuns urechile. Am văzut o femeie în casa ta!
Am înghețat.
— Ce!?
— Nu am văzut clar, dar era o siluetă la fereastră.
Aerul mi-a ieșit din plămâni. O femeie? În casa mea?
Mintea mi-a fugit imediat la cel mai rău scenariu: Derek avea pe altcineva.
N-am stat pe gânduri. Am apucat cheile și am fugit spre casă.
Ajunsă acasă, am deschis ușa cu mâinile tremurând. Am urcat scările în fugă, cu inima bubuind în piept.
Și atunci am văzut-o.
Nu era o amantă.
Era mama lui Derek, Sheila.
Stătea în mijlocul dormitorului, înconjurată de hainele mele. Dulapurile erau deschise, iar în mâna ei era un sutien de dantelă pe care îl privea cu dezgust.
— Ce naiba faci!? am strigat.
Sheila nici măcar nu s-a sinchisit.
— Oh, Lisa. Te-ai întors devreme, a spus cu nonșalanță.
A fluturat sutienul în aer, ca și cum ar fi fost gunoi.
— Curăț această casă. Asta nu este o garderobă potrivită pentru o femeie măritată.
Am rămas fără cuvinte.
— Scuză-mă!?
Mi-a făcut semn spre mai multe saci de gunoi pe podea. Erau plini cu hainele mele – lenjerie, rochii, chiar și ținute casual.
— Lisa, lucrurile astea nu reflectă valorile unei soții adevărate. Derek mi-a cerut să ajut la „aranjarea lucrurilor” în timp ce erai plecată.
Mânia mi-a invadat fiecare fibră a corpului.
— „Să îmi pui lucrurile în ordine” înseamnă să-mi arunci hainele? Cine ți-a dat acest drept!?
Sheila și-a îndreptat spatele, defensivă.
— Sincer, Lisa, cineva trebuia să intervină. Casa asta e un dezastru, iar garderoba ta? Transmite un mesaj greșit. Derek merită mai mult!
Cuvintele ei m-au lovit ca o palmă.
Când Derek a ajuns acasă o oră mai târziu, l-am confruntat direct.
— Lisa? a spus el, iritat. Ce cauți aici?
— Ce caut aici!? am strigat. Mary m-a sunat și mi-a spus că o femeie este în dormitorul nostru, umblându-mi prin lucruri. Și ce să vezi? Era mama ta!
Derek a oftat, ca și cum eu eram cea care făcea o tragedie din nimic.
— Lisa, calmează-te. Mama doar te ajută.
— Ajută? am spus, șocată.
— Da, a continuat el cu răbdare. Ai fost stresată. Mama a vrut doar să facă ordine.
— Derek, asta nu a fost o „pauză” pentru ca mama ta să vină să mă „repare” ca pe un obiect stricat!
Derek și-a trecut o mână prin păr, enervat.
— Lisa, nu exagera. Ai fost copleșită în ultima vreme, iar mama știe cum să întrețină o casă ca lumea.
Am râs amar.
— Tu chiar nu vezi ce ai făcut, nu-i așa? Tu nu vrei o soție. Vrei pe cineva care să gătească, să facă curat și să trăiască după regulile tale.
El s-a încruntat, dar eu deja luasem o decizie.
Mi-am luat un bagaj cu ce haine nu fusese încă aruncate de Sheila și am plecat.
Un nou început
Au trecut trei zile. Am sunat un avocat.
Unii ar spune că exagerez, dar pentru mine, asta nu era doar despre invadarea intimității sau umilirea de a avea soacra umblându-mi prin lucruri.
Era despre faptul că Derek mi-a arătat, clar și răspicat, că nu mă vede ca pe o parteneră egală în această căsnicie.
Acum locuiesc cu Penelope, până când divorțul va fi finalizat. Și știi ce? Abia aștept să pun mâna pe jumătate din tot ce deține Derek.
El trebuie să înțeleagă cum e să ai totul, doar ca, într-o zi, să ți se ia totul, exact când te aștepți mai puțin.
— Care a fost cel mai greu lucru pentru tine, Lisa? m-a întrebat Penelope.
— Faptul că soțul meu m-a văzut ca pe un eșec, i-am răspuns.
Dar acum, în sfârșit, îmi regăsesc pe mine. Am închiriat un apartament doar al meu, cu o cameră specială pentru pictură.
Pentru că merit mai mult decât să fiu soția perfectă din anii ’50.