Georgescu Dragos
Percepția asupra rolului președintelui României este adesea distorsionată de campaniile electorale și de așteptările publicului, susține președintele interimar Ilie Bolojan. Într-un context politic și economic fragil, Bolojan atrage atenția că stabilitatea țării depinde de colaborarea reală între președinte, Guvern și Parlament. În lipsa acestei colaborări, România riscă să rateze oportunități majore de dezvoltare și chiar să se confrunte cu un colaps economic.
Ilie Bolojan îi distruge pe candidații la alegerile prezidențiale. „Au campanii de premier”
Ilie Bolojan subliniază că, în percepția multor români, președintele are puteri mult mai mari decât îi conferă, în realitate, Constituția. Această percepție este alimentată de modul în care se desfășoară campaniile electorale, unde candidații promit frecvent măsuri specifice unui premier, nu unui șef de stat. Astfel se creează așteptări nerealiste, care ulterior generează dezamăgire și voturi „împotrivă”, nu „pentru”.
„O bună parte dintre candidații la Președinție au niște campanii care sunt, de fapt, campanii de premier. Fac rău întregii lumi politice, pentru că setează niște așteptări care nu sunt onorate și vedeți că nu avem vot pentru, avem tot voturi împotrivă. Se câștigă pe voturi împotrivă pentru că ciclic se dezamăgește”, a declarat Bolojan pentru Bihoreanul.
El explică faptul că, odată ce milioane de oameni votează președintele, se creează impresia că acesta are forța de a schimba singur țara. În realitate, sistemul constituțional românesc a fost gândit să împartă puterea între președinte și Guvern, tocmai pentru a evita concentrarea excesivă a puterii, așa cum s-a întâmplat în perioada comunistă.
Colaborarea președinte-Guvern: O necesitate, nu o opțiune
Bolojan avertizează că, fără o colaborare reală între președinte și Guvern, România riscă să piardă ani importanți pentru dezvoltare. El compară structura de putere din România cu o mașină cu două volane: atunci când președintele și premierul trag în aceeași direcție, țara progresează; când apar conflicte, totul stagnează sau chiar regresează.
„Dacă vrei, într-adevăr, să contribui la stabilitate, președintele României trebuie să colaboreze cu Guvernul și cu toți factorii decidenți. Când mergi la Consiliul European și discuți despre competitivitate, energie, trebuie să te întorci în țară și să pui în practică ceea ce s-a convenit. Dacă nu există colaborare, pui România într-o situație complicată”, a subliniat Bolojan.
El insistă că, pentru ca România să fie respectată în exterior, trebuie să fie stabilă și puternică acasă. Această stabilitate nu poate fi obținută decât prin politici corecte, reforme și gestionarea eficientă a bugetului, ceea ce presupune o relație de cooperare între toate centrele de putere ale statului.
Ilie Bolojan a evidențiat că, de fiecare dată când președintele și Guvernul au intrat în conflict, efectele au fost resimțite negativ de întreaga societate. Proiectele importante au fost amânate, reformele au stagnat, iar problemele sociale și economice s-au acutizat.
„Dacă nu va fi o colaborare și o bună înțelegere și ne vom întoarce la dispute între președinte și Guvern, indiferent cine va fi președinte și indiferent cine va fi la guvernare, nu vom face decât să ratăm încă o oportunitate pentru a crea condiții pentru ca țara noastră să se ridice din punct de vedere economic și acumulările negative pe care le-am avut în acești ani de zile să fie corectate”, a avertizat Bolojan.
El a comparat România cu un pacient cu imunitate scăzută, subliniind că orice instabilitate politică poate avea efecte grave asupra sănătății economice a națiunii. În actualul context global, marcat de crize și incertitudini, stabilitatea politică este mai importantă ca oricând.
Profilul viitorului președinte
Întrebat despre profilul ideal al viitorului președinte, Ilie Bolojan a subliniat că acesta trebuie să fie un lider care să înțeleagă limitele funcției și să fie dispus la colaborare. Un președinte eficient nu este cel care promite miracole, ci cel care creează condiții pentru ca instituțiile să funcționeze, iar oamenii să poată schimba țara.
„Ideea asta că dacă vine cineva în politică este un salvator care va rezolva toate problemele este o așteptare care nu va fi niciodată confirmată de realitate. Nu există soluții magice, oameni care rezolvă toate problemele. Ai nevoie de oameni dedicați, de echipe puternice, este ca și în managementul privat, nu poți de unul singur, așa-i și aici”, a spus Bolojan.
El a mai arătat că, în trecut, chiar și președinții cu un mandat puternic s-au lovit de realitatea constituțională: fără o majoritate parlamentară și fără colaborare cu Guvernul, proiectele mari rămân doar promisiuni. În plus, împărțirea populației în „buni” și „răi” nu rezolvă problemele reale, precum plata salariilor, a pensiilor, inflația sau scăderea puterii de cumpărare.
Ilie Bolojan a subliniat că perioada dintre alegeri, când nu există presiunea campaniilor electorale, este o oportunitate rară pentru reforme și dezvoltare. El a atras atenția că, dacă această perioadă nu este folosită pentru colaborare și implementarea unor politici publice eficiente, România va pierde încă o șansă de a avansa.
„Pentru țara noastră ar fi o mare eroare ca următorul an și jumătate, când este o perioadă între alegeri, să nu se lucreze împreună, să nu se susțină politici publice care să facă bine României”, a spus Bolojan.
El a adăugat că proiectarea unui viitor prosper depinde de modul în care este gestionat prezentul. Fără o guvernare eficientă, cu reforme și investiții în domenii-cheie precum sănătatea și educația, România nu va putea atinge nivelul de dezvoltare dorit.
Ilie Bolojan transmite un mesaj clar: România are nevoie de colaborare între președinte, Guvern și Parlament pentru a asigura stabilitatea și progresul țării. Mitul președintelui cu puteri absolute trebuie demontat, iar așteptările publicului trebuie ancorate în realitatea constituțională.
Doar printr-o acțiune coordonată și responsabilă, România poate depăși crizele actuale și poate construi un viitor mai bun pentru cetățenii săi. Lipsa de colaborare nu înseamnă doar stagnare, ci riscul de a pierde generații întregi și de a rămâne în urma altor state europene
