Mirela Loșniță
Decizia Curţii de Apel Ploieşti de a suspenda hotărârea Curţii Constituţionale a României (CCR) privind anularea alegerilor prezidenţiale din 2024 a produs confuzie juridică și agitație politică. Deși oficialii guvernamentali încearcă să calmeze spiritele, fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, susţine că efectele hotărârii sunt cât se poate de reale și că organizarea alegerilor este, momentan, imposibilă.
„Această hotărâre există”, a afirmat Zegrean într-o declarație preluată de presă, referindu-se la decizia Curţii de Apel Ploieşti. Deși recunoaște că decizia este fără precedent și contrară Constituției, el subliniază că până când nu este anulată în mod oficial, alegerile din 4 mai nu se mai pot desfășura.
Ce se întâmplă, de fapt, după hotărârea Curţii de Apel Ploieşti
Fostul magistrat a explicat că, în absenţa unei anulări urgente, sentinţa instanţei de la Ploieşti produce efecte de blocaj asupra procesului electoral. Deşi neconstituţională în esenţă, decizia rămâne în vigoare până la o eventuală intervenție a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
„Câtă vreme nu anulează cineva sentinţa judecătorului de la Ploieşti, nu prea se mai pot organiza alegerile de acum”, a precizat Zegrean. În opinia sa, alegerile din 4 mai pot fi reluate doar dacă motivarea hotărârii vine rapid și recursul este soluționat prompt.
Un alt fost magistrat, Cristi Danileț, a reacționat cu fermitate. El consideră că decizia de la Ploieşti este complet nelegală și că judecătorul care a pronunțat-o ar putea fi cercetat disciplinar.
„Este o hotărâre care anulează și suspendă o decizie a Curții Constituționale, ceea ce este imposibil. Dar, din păcate, ea există și a fost emisă”, a explicat Danileț. Acesta este convins că instanța supremă va normaliza situația, dar atrage atenția că până atunci se produce un haos procedural periculos.
„Judecătorul de la Ploieşti a aplicat legea cu rea credinţă”, a spus Danileț, sugerând că CSM ar trebui să intervină pentru a analiza imparțialitatea și profesionalismul magistratului implicat.
BEC și Guvernul ignoră hotărârea
În ciuda confuziei create, Biroul Electoral Central (BEC) a transmis că îşi continuă activitatea în mod normal. „Activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României”, se precizează într-un comunicat oficial.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a fost tranșant: „Nu există cale de atac împotriva unei decizii a Curții Constituționale.” Cu toate acestea, realitatea juridică este că, atâta vreme cât hotărârea de la Ploieşti nu este anulată, ea creează un vid procedural în organizarea alegerilor.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a mai fost în centrul atenției și în alte controverse. În trecut, el declara că Diana Șoșoacă și Călin Georgescu nu pot fi împiedicați să candideze, deoarece în Constituție „nu este interzis să mergi la Ambasada Rusiei”.
„Câtă vreme nu a fost interzis printr-o hotărâre judecătorească să candideze, nu poți să-l oprești de la candidatură”, explica atunci Zegrean, convins că legea nu permite asemenea excluderi. Ulterior, realitatea l-a contrazis: Diana Șoșoacă a fost interzisă, iar candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă.
Pozițiile lui Zegrean, deși apreciate pentru rigoarea teoretică, sunt deseori contestate în practică, mai ales în situațiile în care dreptul se intersectează cu interpretările politice.
Alegerile din 4 mai, sub semnul întrebării
În prezent, întreaga procedură de organizare a turului I al alegerilor prezidențiale, programat pentru 4 mai 2025, rămâne în suspensie. Chiar dacă BEC merge mai departe, presiunile asupra instanțelor și incertitudinea publică cresc.
Toți ochii sunt acum ațintiți asupra Înaltei Curți, care ar putea tranșa definitiv această criză juridică în următoarele zile. În lipsa unei decizii rapide, calendarul electoral ar putea fi afectat semnificativ, iar încrederea cetățenilor în sistemul democratic riscă să fie subminată.
